Turcia va anula interdictia care impune femeilor sa nu poarte un batic specific musulmanilor in institutiile de stat, a anuntat luni premierul Recep Tayyip Erdogan, intr-un discurs in care a prezentat mult asteptatul pachet legislativ privind reforma asupra drepturilor omului, scrie Reuters.
Stat laic, dar in proportie covarsitoare cu populatie musulmana, Turcia a impus in trecut reguli stricte privind portul insemnelor religioase in institutiile de stat.
"Ridicam interdictia in institutiile publice", a spus Erdogan, la Ankara, citat de agentia AFP. "Vom abroga aceste violari care se ridica in fata libertatii credintei", a argumentat el.
Erdogan a anuntat de asemenea intentia de a restitui bunurile manastarilor crestinilor siriaci care au fost confiscate de stat.
Interdictia va ramane insa in vigoare pentru politisti, militari, procurori si magistrati, a precizat seful guvernului.
Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP, provenit dintr-o miscare islamista) apara portul valului in toate domeniile, inclusiv in sfera publica, de la preluarea puterii, in 2002.
Sotiile majoritatii liderilor turci, inclusiv cele ale presedintelui Abdullah Gul si premierului Erdogan, poarta valul islamic.
Erdogan a prezentat si o serie de masuri menite sa intareasca drepturile minoritatilor, incepand cu kurzii, in momentul in care Ankara a angajat discutii de pace pentru a pune capat acestui conflict, soldat cu peste 40.000 de morti din 1984.
"Pachetul democratic", care se adreseaza si celorlalte minoritati din tara, autorizeaza invatamantul in limba kurda in scolile private si utilizarea limbii kurde pentru propaganda electorala.
O serie de localitati din sud-estul anatolian, care adaposteste o mare parte din cei 15 milioane de kurzi din aceasta tara, si al caror nume a fost schimbat dupa lovitura de stat militara din 1980, isi vor putea relua numele initial.
In plan politic, Erdogan a promis o dezbatere legata de reducerea pragului de 10% din voturi necesar pentru a intra in Parlament. In plan juridic, premierul a anuntat o intarire a sanctiunilor impotriva discursurilor care promoveaza ura si a celor care "se opun practicilor religioase".
De notat insa ca minoritatea kurda cere insa invatamint in limba materna in scolile publice si o referinta explicita la identitatea sa in Constitutia tarii.
1
12
