Premierul ceh Petr Necas si opozitia social-democrata sunt implicati in aceste zile intr-un scandal ce are in centru Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare (ÚSTR), transmite "The Economist". Seful Executivului de la Praga acuza social-democrati de "o lovitura" dupa ce acestia l-au schimbat pe directorul institutiei, in timp ce Necas este critcat de opozitie pentru "bolsevism de dreapta".
Scandalul a fost declansat la inceputul acestei luni, dupa ce Daniel Herman, fost purtator de cuvant al Conferintei Episcopilor din Cehia, a fost inlaturat de la conducerea ÚSTR. Demiterea lui Herman este insa doar ultima din trecutul extrem de agitat al institutiei. Potrivit informatiilor, ÚSTR a avut cinci directori in ultimii sase ani. In 2010, de exemplu, patru directori diferiti au condus Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare. In acest moment, institutia are in frunte un director interimar.
Miza numita Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare
"The Economist" precizeaza ca, pentru un observator de rand, ÚSTR ar putea sa para un institut de cercetare obisnuit. De la infiintarea sa insa, in 2008, institutul a reprezentat un teatru de confruntare ideologica.
ÚSTR este insarcinat nu doar cu studierea perioadei comuniste (1948-1989), dar si cu anii in care Cehoslovacia a fost ocupata de nazisti (1939-1945).
Fondat in 2008; personalul este compus din fosti angajati ai ministerelor Apararii si de Interne, ai Oficiului pentru Relatii Straine si cercetatori independenti; mandatul sau prevede cercetarea si prezentarea unei evaluari nepartizane a evenimentelor istorice, incepand cu Acordul de la Munchen (1938) si pana in 1989; institutul va detine controlul arhivelor provenite de la serviciile secrete din perioada comunista pana in 2030, cand munca sa va deveni parte a Arhivelor Nationale; institutul publica lucrari in ceha si engleza, realizeaza expozitii, gazduieste seminarii si conferinte
Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare
ÚSTR detine si uriasa Arhiva a Serviciilor de Securitate, care contine documentele salvate de la politia secreta din perioada comunista. Analistii afirma ca dezvaluirea numelor tuturor colaboratorilor serviciilor secrete din perioada totalitara ar putea zgudui semnificativ structura de putere a tarii.
Partidele de stanga au acuzat deseori formatiunile de dreapta ca au folosit institutia ca un instrument ca sa le discrediteze. La randul lor, politicienii de dreapta au acuzat stanga ca urmareste sa controleze institutia si sa ascunda dovezile ce-i incrimineaza pe politicienii care au un trecut comunist.
Potrivit informatiilor, arhivele se afla in prezent in plin proces de digitalizare. Desi pana acum au fost publicate mai multe liste cu oficiali din serviciile secrete si din contra-informatii, marimea impresionanta a Arhivei Serviciilor de Securitate ar putea face ca multe alte nume - inclusiv cele ale colaboratorilor politiei secrete - sa ramana secrete.
"The Economist" afirma ca infiintarea relativ tarzie a ÚSTR - la 19 ani de la caderea regimului comunist - este in contrast puternic cu modul in care alte tari din regiune s-au ocupat de trecutul lor. De exemplu, Germania de Est a permis imediat cetatenilor sai sa acceseze arhivele serviciilor secrete. In Cehoslovacia insa, tacerea autoritatilor de dupa 1989 a ingaduit celor care aveau legaturi cu fostul regim sa ocupe pozitii influente in economie si politica. Publicatia noteaza ca unii dintre acestia au traversat rapid o perioada de tranzitie de la ideologia marxista la capitalismul agresiv.
De ce se acuza premierul si opozitia?
Premierul Necas (Partidul Democratic Civic - ODS) a declarat recent ca social-democratii (ČSSD) lucreaza in acest moment la crearea unei viitoare coalitii guvernamentale impreuna cu Partidul Comunist (KSCM). El sustine ca exista un plan pregatit de a "curata" trecutul comunist al unor politicieni, pentru a-i face sa fie acceptati mai usor de catre alegatori. "Sunt fosti graniceri din perioada comunista, profesori de ideologie din armata, marxisti si comunisti loiali... Obiectivul este acela de a elimina Arhiva Serviciilor de Securitate, ca o bariera necesara pentru o infiltrare masiva a viitoarei administratii de stat cu candidati comunisti".
Sondajele de opinie afirma ca, daca astazi ar fi organizate alegeri, ČSSD si comunistii ar fi probabil in masura sa formeze o coalitie de guvernare. In timpul alegerilor trecute, ČSSD a respins constant posibilitatea de a coopera cu comunistii, insa esecurile repetate de a forma o coalitie de guvernamant de stanga - in ciuda castigarii celui mai mare numar de mandate in camera inferioara a Parlamentului de la Praga - i-au determinat pe liderii social-democrati sa-si regandeasca strategia.
Jiři Dienstbier Jr., care, potrivit sondajelor de opinie, este cel mai popular politician ceh, se numara printre membrii ČSSD ce vorbesc deschis despre cooperarea cu Partidul Comunist. Desi in timpul congresului ČSSD din martie el nu a primit nicio functie de conducere, Dienstbier este foarte influent pe scena politica de la Praga. Abilitatea sa de a atrage electoratul tanar si rezultatul promitator din timpul alegerilor prezidentiale de la inceputul acestui an (16,12%) sunt dovezi in acest sens. In plus, faptul ca este relativ tanar (are doar 43 de ani), iar tatal sau a fost un cunoscut disident in perioada comunista l-au ferit de acuzatiile ca ar fi un simpatizant al comunistilor din anii totalitari.
Cu toate acestea, Nečas a afirmat ca Dienstbier ar fi fost cel care a provocat recenta demitere a directorului ÚSTR.
"The Economist" noteaza ca Dienstbier a reactionat dur la acuzatiile premierului, afirmand ca acesta da dovada de "bolsevism de dreapta". In opinia lui Dienstbier, folosirea de catre Necas a retoricii anti-comuniste este "o consecinta logica a disperarii de care da dovada dreapta politica din Cehia".
Consiliul de sapte membri care supravegheaza activitatea ÚSTR este numit de catre Senat, unde ČSSD are o majoritate absoluta. Un alt grup format din 15 "experti stiintifici" este insarcinat cu indrumarea activitatii de cercetare. Grupul stiintific a demisionat dupa concedierea directorului Daniel Herman.
"The Economist" afirma ca lupta dintre cele doua tabere va continua in contextul in care procesul de numire a unui director nu a inceput inca.
Surse: The Economist, ceskenoviny.cz, praguepost.com
