Margaret Thatcher a lasat Marii Britanii o mostenire la fel de controversata ca si personalitatea sa, marcata de succese notabile, dar cu pretul unei majorari a inegalitatilor sociale si a emergentei unui sector al finantelor fara control, scrie AFP.
Succesorii sai, de la laburistul Tony Blair si pana la conservatorul David Cameron, au preluat o parte a mostenirii Doamnei de Fier, punand accentul pe initiativa individuala, dereglementarea pietelor si importanta sectorului privat in economie.
"Ea a schimbat economia si societatea britanica din numeroase puncte de vedere" si a lasat o mostenire care divizeaza tara, subliniaza Tony Travers, profesor la London School of Economics.
Guvernul sau a decis in 1986 "big bang-ul", o dereglementare spectaculoasa si brutala a sectorului financiar, ceea ce a permis Londrei sa se impuna drept prima piata financiara in Europa zilelor noastre.
Dar criza a aratat ulterior pericolul unor piete scapate de sub control, cu forta de a destabiliza tari intregi. Atat de mult incat acum se discuta despre revenirea la reglementare, inclusiv in randul conservatorilor.
Bonusurile uneori scandaloase acordate angajatilor din sectorul financiar au devenit simbolul unei societati cu doua viteze, intr-o tara unde cetatenii sunt supusi unei cure de austeritate.
Tot ea a lansat in 1986 un plan destinat incurajarii detinerii de actiuni de catre populatie. "A fost complementul politicii sale de privatizari, care a fost considerata un element crucial al thatcherismului", reaminteste Adrian Lowcock, de la societatea financiara Hargreaves Lansdown.
Privatizarea unor intreprinderi precum British Gas, British Telecom sau British Airways a dat nastere unor puternice grupuri: Centrica, BG Group, BT, IAG.
Liberalizarea pietei nu a fost insa intotdeauna insotita de beneficii pentru consumatori, care ar fi trebuit sa fie principalii beneficiari ai cresterii concurentei. Preturile la energie cresc sensibil in prezent pentru gospodarii, in conditiile in care cele sase mari firme private isi impart piata.
Economia britanica a devenit in acelasi timp foarte dependenta de sectorul serviciilor, in ciuda tentativelor guvernului actual de reechilibrare a economiei, iar industria sa altadata infloritoare este in declin sau sub control extern.
"Ea dorea sa se debaraseze de ceea ce considera ca tine practici sindicale din alte vremuri, de industriile nationalizate care pierdeau bani si aveau nevoie de subventii publice masive", reaminteste Travers.
Aceste transformari fara compromisuri au culminat cu o violenta si emblematica greva a minerilor, care s-a terminat cu vitoria lui Thatcher dar a lasat un gust amar pentru o parte a populatiei.
"Am asteptat mult timp vestea mortii doamnei Thatcher si nu pot sa spun ca m-a dezolat", a reactionat Chris Kitchen, de la Sindicatul National al Minerilor (NUM), dupa anuntul mortii sale.
"Ideile sale au influenta si astazi, politicile de aviditate si de profit inainte de toate. Pot doar sa sper ca politicile sale vor fi ingropate odata cu ea", a adaugat el.
Patronatul in schimb s-a aratat mult mai entuziast in ceea ce priveste opera lui Margaret Thatcher, subliniind eforturile sale de modernizare. Ea "a scos Marea Britanie din zona retrogradarii economice si a adus-o in prima divizie", a afirmat John Cridland, de la confederatia patronala CBI.
"Marea Britanie a avut sansa sa aiba un prim ministru care intelegea importanta antreprenorilor, aspiratiile individuale si lumea de afaceri. Ne va lipsi enorm", a afirmat si Simon Walker, directorul Institutului Directorilor (IoD), o organizatie a directorilor de intreprinderi.
5
9
