Premierul britanic David Cameron și-a exprimat sprijinul pentru ministrul său de finanțe (cancelar), George Osborne, într-o dispută publică plecată de la un bărbat condamnat pentru uciderea a șase dintre copiii săi, care trăia de ani de zile pe seama contribuabilului.
Disputa survine pe fondul limitării sumei anuale plătite asistaților sociali la 26000 de lire sterline.
Premierul Cameron a spus că beneficiile sociale nu trebuie privite ca un stil de viață și i-a dat dreptate cancelarului Osborne, când acesta a afirmat că recentul caz Mick Philpott ar trebui să deschidă o dezbatere asupra costului statului bunăstării.
Philpott împreună cu soția sa și cu un prieten a fost condamnat recent, primind o pedeapsă de închisoare pe viață pentru omorul, fără premeditare, a șase dintre copiii săi într-un incendiu provocat.
Cazul Philpott a provocat revulsie în opinia publică, nu doar din cauza faptei în sine, ci datorită stilului de viață al acestuia.
Tată a 17 copii cu cinci femei, Philpott trăia de cel puțin 10 ani din beneficii sociale când, în 2012, și-a dat foc la casă, încercând să însceneze un incendiu accidental pentru a obține o locuință socială mai mare din partea consiliului local.
Frauda s-a transformat în tragedie, când cei șase copii ai săi aflați în casă, în vârstă de cinci până la 13 ani, au fost prinși într-o capcană ucigașă și nu au mai putut fi salvați.
Philpott a încercat să acopere infracțiunea dar a fost descoperit, investigat, trimis în judecată și găsit vinovat împreună cu complicii săi, soția și un prieten.
Presa britanică a calculat că primea peste 50000 de lire sterline anual pe seama celor 11 copii ai săi – șase cu soția și cinci cu amanta.
Practic, Philpott era bigam și se lăuda în gura mare că-și folosește copiii ca să mulga statul asistențial.
A apărut în 2007 la un foarte cunoscut talk show de televiziune, moderat de Jeremy Kyle, pe când nevasta și amanta erau gravide cu copiii săi numărul 16 și respectiv 17, iar în același an a fost eroul unui documentar prezentat de fosta deputată Conservatoare, Ann Widdecombe, care i-a găsit trei slujbe, el neprezentându-se la niciuna dintre ele.
Relatările de presă vorbesc despre un individ indolent, cu un trecut penal (a fost condamnat pentru tentativa de omor a unei prietene de-ale sale) care folosea banii din alocații pentru distracția proprie în timp ce copiii săi erau neglijați.
Dezbatere politică
După condamnarea sa de săptămâna trecută, cancelarul Osborne a fost primul care s-a aventurat pe terenul minat al comentariilor la cazul Philpott.
Osborne este membru al Partidului Conservator, condus de premierul Cameron, cel care și-a propus asanarea finanțelor publice aflate într-o stare precară la preluarea puterii în 2010 de la Partidul Laburist.
Iar cheltuilile cu protecția socială, care reprezintă aproape 60 de miliarde de lire anual – peste 10% din cheltuiele bugetare – au constituit una dintre țintele de predilecție ale guvernului de coaliție dintre Partidul Conservator și cel Liberal Democrat.
Începând de anul acesta, suma totală de bani pe care o familie o poate încasa în fiecare an din toate tipurile de alocații sociale este limitată la 26000 de lire, adică aproximativ venitul mediu anual din Regatul Unit.
Reacția stângii la afirmațiile lui Osborne a fost previzibilă: Partidul Laburist l-a acuzat pe cancelar că diabolizează o întreagă categorie socială defavorizată pe seama unui singur caz.
Cotidianul The Guardian a scris într-un editorial că dacă statul bunăstării e de vină pentru acțiunile lui Philpott, atunci la fel de vinovate sunt armata, închisoarea sau televiziunea, cu care a avut de face la un moment dat sau altul infractorul condamnat la închisoare pe viață.
Chiar și unii fruntași Liberal Democrați au ținut să se demarce de afirmațiile colegului de coaliție, spunând că tragedia cauzată de Mick Philpott nu trebuie să fie un prilej de a marca puncte politice.
Dar premierul Cameron, intrând și el în dezbatere, a sesizat că această temă este una de mare impact și că o bună parte a contribuabililor sunt de fapt de acord cu reforma statului bunăstării care în opinia lor îi descurajează pe mulți dintre asistații social să-și caute de lucru.
Odată cu plafonarea beneficiilor sociale, în noul an fiscal a crescut și suma anuală de la care începe să fie perceput impozitul pe venit la 9400 de lire, iar de anul viitor suma se va ridica la 10000 de lire.
Un astfel de tratament fiscal, speră actualul guvern, îi va îndemna pe oamenii care nu muncesc să caute și să accepte mai ușor de lucru.
