Pozitiile Iranului si marilor puteri cu privire la programul nuclear iranian sunt "inca foarte indepartate", a declarat sambata Catherine Ashton, Inaltul Reprezentant UE pentru Politica Externa, care conduce negocierile Grupului 5+1, la finalul unei reuniuni fara un acord, in Kazahstan, transmite AFP, citata de Mediafax.

Dupa doua zile de "negocieri lungi si intense, este clar ca pozitiile" celor doua parti "raman foarte indepartate", le-a spus Ashton unor jurnalisti, la un hotel din Almaty in care s-au desfasurat negocierile.

Tarile din cadrul Grupului 5+1 (cei cinci memebri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU, si anume Statele Unite, Franta, Marea Britanie, Rusia si China, plus Germania) si Iranul nu au reusit sa ajunga la un acord asupra datei si locului viitoarei runde, a adaugat Lady Ashton.

"Am conchis, deci, ca toate partile se vor intoarce in capitalele lor, pentru a evalua unde se afla procesul" de negociere, a mai spus ea.

"Voi ramane in contact cu (negociatorul-sef iranian Said) Jalili pentru a vedea cum vom continua", a subliniat sefa diplomatiei europene.

Nu exista o "intelegere reciproca" intre cele doua parti, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov.

In cadrul precedentei runde, care s-a desfasurat in acelasi loc, Grupul 5+1 a prezentat o oferta privind "suspendarea", ci nu "incetarea" activitatilor de imbogatire a uraniului pana la un nivel de 20% in Iran.

Ei au propus, in schimb, o atenuare a unor sanctiuni asupra comertului cu aur si sectorului petrochimic, care sugruma economia iraniana.

Insa Iranul a insistat inca din deschiderea noii runde asupra recunoasterii dreptului sau de a imbogati uraniu si a prezentat o "propunere detaliata", se pare neconvingatoare pentru membrii Grupului 5+1.

Puteri occidentale si Israelul - un inamic recunoscut al Iranului - suspecteaza Teheranul ca incearca sa fabrice cu ajutorul uraniului imbogatit arma atomica, sub acoperirea programului sau nuclear civil, ceea ce Republica islamica dezminte.

Rezolutiile ONU care sanctioneaza Iranul din cauza activitatilor sale nucleare au fost consolidate in mod unilateral, printr-un embargo bancar si petrolier, de catre Uniunea Europeana si Statele Unite.

• Criza nucleara cu Coreea de Nord arata ce s-ar putea intampla intr-o confruntare de acelasi tip cu Iranul

Criza nucleara cu Coreea de Nord arata puterilor occidentale ce s-ar putea intampla intr-o confruntare de acelasi tip cu Iranul, in cazul unui esec final al negocierilor privind programul nuclear controversat al Republicii Islamice, estimeaza analistii, conform AFP, citata de Agerpres.

Intr-un moment in care ochii sunt fixati pe Peninsula Coreeana pentru a vedea pana unde ar putea merge Coreea de Nord in punerea in aplicare a retoricii sale provocatoare, impactul acestei crize ar putea impinge marile puteri sa intensifice negocierile cu Iranul, subliniaza analistii, in contextul negocierilor care se poarta zilele acestea cu Republica Islamica, la Alma Ata, in Kazahstan.

Daca Phenianul si-a demonstrat deja puterea nucleara cu trei teste realizate intre 2006 si 2013, In privinta Iranului continua dezbaterea asupra naturii programului sau nuclear - pacifica, dupa cum afirma Teheranul, sau in scopuri militare, cum suspecteaza comunitatea internationala.

Negociatorii din grupul 5+1 (SUA, Rusia, China, Franta, Marea Britanie si Germania) doresc acum, desigur, sa nu se afle cu Iranul in aceeasi situatie in care se afla cu Coreea de Sud, estimeaza Oliver Thraenert, director al Centrului pentru Studii de Securitate de la Universitatea din Zurich ETH.

"Ei vor fi mai constienti de necesitatea de a rezolva criza nucleara iraniana inainte ca aceasta tara sa ajunga la nivelul Coreii de Nord si sa detina arme atomice, ceea ce ar face situatia din Iran cu mult mai complicata si periculoasa", explica si Mark Fitzpatrick, de la Institutul International pentru Studii Strategice (IISS).

Grupul 5+1 a prezentat in timpul rundei de negocieri din februarie, desfasurate tot la Alma Ata, o oferta ce prevede "suspendarea", si nu "incetarea", activitatilor de imbogatire a uraniului la 20% in Iran, propunand in schimb sa atenueze anumite sanctiuni privind comertul cu aur si sectorul petrochimic, care sugruma economia iraniana.

Cele sase puteri se tem ca Iranul vrea sa imbogateasca uraniu pana la un grad de puritate de 90%, care este necesar pentru fabricarea bombei atomice, fapt pe care Teheranul il neaga.

Avand in vedere evolutia situatiei din Coreea de Nord, puterile occidentale, in special Statele Unite, ar putea impune noi sanctiuni Iranului, estimeaza Mark Fitzpatrick.

"Situatia din Coreea de Nord va confirma, cu siguranta, punctul de vedere al Israelului, potrivit caruia Iranul nu ar trebui sa devina o putere nucleara", spune analistul de la IISS.

Pe de alta parte, Coreea de Nord este asfixiata de sanctiunile Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), regimul este izolat din punct de vedere diplomatic, iar economia este ruinata, remarca Oliver Meier, de la Institutul german pentru probleme internationale de securitate afaceri (SWP) din Berlin.

Aceasta situatie care ar putea determina Iranul sa reflecteze la evolutia programului sau nuclear.

"Comportamentul Coreii de Nord nu este lipsit de consecinte. Criza cu Coreea de Nord poate arata Iranului ca detinerea de arme nucleare poate duce la izolare", a explicat expertul german pentru AFP.

Pentru Oliver Thraenert, escaladarea dintre Washington si Phenian poate arata, de asemenea, Teheranului pana in ce punct poate merge Iranul in provocarea puterilor occidentale. "Iranul observa cu atentie de ani de zile situatia din Coreea de Nord si din jurul acesteia. Teheranul va vedea acum ce presiune va fi exercitata asupra Coreii de Nord ", crede el.

Exista totusi diferente intre cazul iranian si cel nord-coreean. Iranul este inca semnatar al Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP), iar Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) continua sa faca inspectii in Republica Islamica.

"Acesta este motivul pentru care este atat de important pentru comunitatea internationala sa trimita Teheranului mesajul clar ca a detine arme nucleare are un cost. A merge spre fabricarea bombei atomice nu este o decizie care va consolida rolul Iranului in lume ", subliniaza Oliver Meier.