Corespondenta din Germania

Noul aeroport din Berlin rateaza decolarea

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Duminică, 13 ianuarie 2013, 19:26 Actualitate | Internaţional


In vechiul aeroport, Berlin-Tegel
Foto: Hotnews
Anul acesta, aeroportul Tempelhof din Berlin ar fi implinit 90 de ani. Dar n-a fost sa fie asa, caci veteranul din 1923 a fost inchis in octombrie 2008. Locul lui urma sa fie luat de un aeroport mult mai mare si mai modern, un proiect de infrastructura ambitios, cum sunt multe in ziua de azi. Ca nu toate reusesc, sunt terminate la timp si costa cat s-a planificat, incepe sa fie regula. Aeroportul cel nou din Berlin-Brandenburg (BER) a devenit intre timp cosmarul arhitectilor sai si al primarului din Berlin, care era saptamana saptamana trecuta sa-si piarda scaunul, din cauza lui. Insa BER nu e singurul pe lista neagra a mega-proiectelor de infrastructura care schioapata. Nu mai e Germania in stare sa duca la bun sfarsit proiecte foarte mari?

Berlin-Tempelhof era un crampei din istoria Berlinului si a prieteniei germano-americane, fiind punctul-cheie in constituirea podului aerian, prin care a fost asigurata supravietuirea populatiei din Berlinul de Vest, in timpul blocadei sovietice din 1948-1949. Senatul berlinez a decis inchiderea aeroportului, din cauza deficitului inregistrat si al numarului de pasageri in scadere. Dupa 85 de ani de activitate, la 30 octombrie 2008, Tempelhof a fost inchis definitiv. In protestele nostalgicilor, primarul social-democrat al Berlinului, Klaus Wowereit, impreuna cu 800 de oameni de afaceri si politicieni, au serbat printr-o gala selecta, "sfarsitul erei Tempelhof".

Astfel a inceput era "Willy Brandt", caci astfel se numeste noul aeroport Berlin-Brandenburg, a carui constructie incepuse in 5 septembrie 2006 la Schönefeld, in sudul Berlinului. Ideea constructiei dateaza insa si mai demult, din 1991. Administratoarea aeroportului e Flughafen Berlin Brandenburg GmbH, companie constituita cu participatii egale ale landurilor Berlin si Brandenburg (cate 34%), 26% fiind participatia statului federal german iar restul capital privat. Capacitatea noului aeroport ar urma sa fie de 27 de milioane de pasageri anual, majoritatea preluati de pe actualele aeroporturi Schönefeld si Tegel, din Berlin.

"Willy Brand" este, la ora actuala, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructura de transport europene si are ambitia de a deveni cel mai mare aeroport din Europa. Pana acum, ambitiile au ramas pe hartie, caci termenul de predare initial, planificat pentru anul 2011, a fost demult depasit. Din cauza unor neconformitati tehnice la sistemul de iluminat, de protectie impotriva incendiilor si transport al bagajelor, termenul a fost amanat pentru 3 iunie 2012. Si costurile s-au ridicat in nori, la 4,3 miliarde de euro, cu 1,8 miliarde mai mult decat estimarea initiala.

In luna mai anul trecut s-a comunicat oficial ca, din cauza problemelor tehnice, inaugurarea se mai amana o data, pentru martie 2013. In luna ianuarie, termenul 17 martie 2013 a fost considerat nerealist si s-a indicat octombrie 2013. Citand surse din consiliul de administratie al aeroportului, in 6 ianuarie au aparut informatii in presa germana, precum ca nici acest termen n-ar putea fi luat in consideratie, iar darea in folosinta a aeroportului s-ar putea amana pentru 2014, sau chiar 2015.

Intre timp, firma administratoare Flughafen Berlin Brandenburg GmbH i-a dat in judecata pe arhitectii proiectului. Tribunalul din Potsdam urmeaza sa stabileasca in ce masura sunt de vina pentru neconformitati si intarzieri Planungsgemeinschaft BBI, JSK Arhitekten si biroul de arhitecti Mainhard von Gerkans. Arhitectii insa se apara. Intr-o contestatie lunga de 99 de pagini si citata de Spiegel online, acestia reproseaza autoritatii contractoare ca "insasi a cauzat haosul financiar si al termenului de predare".

Astfel, aceasta ar fi trimis 286 de solicitari de modificare a planurilor de constructie initiale, care ar fi dus la "continua impiedicare a propriului santier". Una dintre cele mai importante modificari cerute arhitectilor ar fi fost  transformarea partiala a terminalelor in shopping-center. "Pentru realizarea de suprafete profitabile, prin asa-numitul Walk-Through-Shop dupa controlul de securitate din aeroport, a fost nevoie de reducerea ghiseelor de check-in", mai scrie in obiectia arhitectilor la plangerea in instanta, mentionata de Spiegel.

Nu numai arhitectii stau cu sabia deasupra capului. Planificatorul principal de proiect, Manfred Körtgen, a fost demis. Sunt vizati ca tapi ispasitori si cativa politicieni din Berlin, mai ales ca in anul 2013 sunt alegeri parlamentare si partidele forteaza dobandirea de capital  electoral. E vorba de Matthias Platzek (SPD), premierul landului Brandenburg. Mai e vorba de Klaus Wowereit, primarul vechi de 11 ani al Berlinului, atacat si el vehement pentru "pana de proiect", care ar afecta profund imaginea capitalei germane si a edililor sai.

Saptamana trecuta, Opozitia a inaintat in Senat o cerere de exprimare a votului de neincredere fata de primarul social-democrat. Daca nu poate monitoriza proiectul aeroportului, cum ar putea tine in frau alte proiecte mari, pentru berlinezi? Atacul Piratilor, Stangii si al Verzilor - intre care se afirma in forta si o sefa de fractiune de origine romana, Ramona Pop - n-a intrunit destule voturi, primarul Wowereit a ramas in functie, prezumtiv pana la finele mandatului sau, in 2016.

Sub tir e si ministrul federal al transporturilor, constructiilor si dezvoltarii oraselor, Peter Ramsauer (CSU). Anul trecut, Ramsauer si Rüdiger Grube, seful Deutsche Bahn, au luat parte la Forumul International al Cailor Ferate de la Soci. Acolo, au putut vedea in ce ritm inainteaza rusii cu Orasul Olimpic si mega-proiectul de infrastructura care precede Jocurile Olimpice de iarna din 2014. "Din contra, in Germania ne chinuim cu greseli in constructiile pe pamant (filarmonia Elbphilarmonie, gara Stuttgart21), pe apa (portul JadeWeserPort) si in aer (aeroportul din Capitala)", scrie Welt.de.

La intrebarea adresata de reporterul Welt online, daca "vizita la Marea Neagra e o lectie despre cum se realizeaza marile proiecte", Ramsauer neaga, chiar daca recunoaste ca e impresionant ceea ce a vazut. "E adevarat ca rusii apasa binisor pe acceleratie. Insa asta merge numai daca - precum aici - se poate lucra relativ liber de normele de protectie a mediului si dorintele exprimate de cetateni, pe care le intampinam noi". Despre faptul ca atat in proiectul marelui aeroport berlinez, cat si in cel al garii internationale din Stuttgart, politicul si economicul au invins vointa cetatenilor, putin dispusi sa scoata atatea miliarde de euro din buzunar, in vremuri de criza, ministrul crestin-social al transporturilor n-a scos niciun cuvant.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















7142 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Sistemul de licitatii provoaca aceste situatii (Luni, 14 ianuarie 2013, 0:11)

    24alex24 [utilizator]

    Nu firmele germane au devenit incapabile sa duce un proiect la bun sfarsit si in bugetul prevazut, asa cum s-a sugerat in acest articol ce preia incomplet dezbaterea din Germania pe aceasta tema.

    Tocmai pentru ca cetatenii sunt foarte atenti la cheltuielile publice, iar presiunea asupra administratiei si a politicului este enorma sa se cheltuie cu economie banul public, s-a impus un model de licitatie lacunar pentru marile proiecte de infrastructura. Principiul este ca acei constructori care liciteaza suma cea mai mica castiga proiectul, ceea ce ii determina pe antreprenori sa subevalueze pe hartie substantial costurile reale de executie.

    La scurta vreme companiile ajung sa ridice prin orice mijloace neortodoxe sumele cerute initial ca sa poata duce proiectul la capat si din cauza fondurilor insuficiente uneori fac compromisuri la calitate. Cat din aceste costuri suplimentare sunt costul real si cat se "fura" prin saltarea artificiala a profiturilor este greu de evaluat in astfel de cazuri.

    O alta problema izvorata din logica celui mai mic pret apare din cauza subcontractarii in cascada pentru eficientizarea costurilor. Se ajunge ca la constructia unui aeroport ca cel din Berlin sa existe un contractor si sute de mici firme subcontractante, ceea ce face extrem de dificile atat controlul calitatii cat si coordonarea proiectului.

    Politicienii la randul lor nu pot anunta in prealabil costuri reale la viitoare megaproiecte intrucat nu le-ar accepta electoratul si ar fi usor suspectati de coruptie, o acuzatie extrem de grava in Germania.

    Asadar se discuta in spatiul public german despre modificare legii licitatiilor astfel incat sa se tina cont de costurile reale in parametrii calitativi doriti la evaluarea proiectelor.
    • +3 (3 voturi)    
      Ce zici matale ... (Luni, 14 ianuarie 2013, 8:54)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui 24alex24

      ... e ca in mod esential nemtii au ajuns sa-si fure singuri caciula, corect?

      Dupa ce-am lucrat 10+ ani pt. o firma germana, sunt absolut de acord cu matale. Doar ca, dupa parerea mea, mai ales in societata germana, problema e mult mai grava. S-a ajuns sa sa substituie conformarea la reguli unui simt sanatos de responsabilitate, si o schimbare de reguli nu va rezolva problema asta.
  • -1 (1 vot)    
    da, da, (Luni, 14 ianuarie 2013, 14:08)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    '' ...cetatenilor, putin dispusi sa scoata atatea miliarde de euro din buzunar, in vremuri de criza,''. Dar sa finanteze legiuni de puturosi asistati cu miliarde de euro, or fi de acord cetatenii, mai ales in vremuri de criza? Se pare ca intrebarea e irelevanta pentru tovarasa rockhoff, sau e ceva de la sine inteles si nenegociabil, mai degraba.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by