Øystein Jørgensen: inovatia este necesara pentru cresterea economica pe termen lung

de Constantin Barbu     HotNews.ro
Vineri, 11 ianuarie 2013, 11:45 Actualitate | Internaţional


Norvegia
Foto: Wikimedia Commons
​“Norvegia a avut o politica pro-inovatie de foarte mult timp, doar ca a fost numita altfel. In perioada de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial se numea “politica de reconstructie industriala”, apoi “politica de cercetare si dezvoltare”. Guvernul actual are 5 domenii prioritare pentru cercetare si inovatie: energie, petrol, mediu, industrii maritime si turism. Avem de asemenea trei strategii de cercetare in trei domenii noi: IT&C, nanotehnologie si biotehnologie”, a declarat Øystein Jørgensen, Senior Adviser in Ministerul Industriei si Comertului de la Oslo, Norvegia.

Reporter: Ce inseamna o politica orientata catre inovatie si de ce are nevoie o tara de o astfel de politica?
Øystein Jørgensen: Este o intrebare foarte buna. Daca ne uitam la o tara ca Norvegia, dar si la alte tari, politicile sunt impartite in mai multe sectoare, fiecare sector cu un minister responsabil. Daca ne uitam la politica pro-inovatie, un atribut al ei este ca acopera toate sectoarele, deci trebuie sa se ocupe de foarte multe lucruri. O astfel de politica trebuie sa uneasca lucrurile, sa priveasca inovatia in contextul unei cresteri economice viitoare. Cand ne uitam la exemplele concrete, ea acopera totul de la conditiile macroeconomice la contextul si reglementarile economiei, pentru ca acesta este locul in care inovatia va avea loc. Cred ca politicile bune pentru inovatie incep de aici, la fel ca toate politicile industriale bune in general.

Inovatia este prin insasi natura sa ceva riscant. Este dificil pentru multe companii private sa isi asume acest risc, iar aici intervin programele guvernamentale care sprijina financiar inovatia. Acesta este motivul pentru care o politica orientata catre inovatie este necesara. De aici trebuie sa continuam cu bune politici de consiliere, cu organisme pentru antreprenori, cum este Innovation Norway. O politica orientata catre inovatie acopera foarte multe lucruri.

Reporter: Care sunt, concret, elementele unei politici de sustinere a inovatiei? Ce face guvernul?
Øystein Jørgensen: Este mai usor sa incepem cu lucrurile pe care guvernul nu le poate face. Un lucru extrem de dificil pentru un guvern este sa vina cu idei de afaceri bune, iar acestea sunt baza oricarei inovatii. Guvernul poate sa creeze un context, un cadru in care ideile pot sa infloreasca, sa creasca. Guvernul poate sa le finanteze, poate sa finanteze cercetarea, poate sa impuna o politica educationala buna, care sa permite indivizilor si firmelor sa inoveze.

Reporter: De cand are Norvegia o politica pro-inovatie?
Øystein Jørgensen: Numele de “politica pro-inovatie” este foarte nou; primul guvern care a anuntat o astfel de politica a fost Bondevik II (2001-2005, n.r.). Totusi, Norvegia a avut o politica pro-inovatie de foarte mult timp, doar ca a fost numita altfel. In perioada de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial se numea “politica de reconstructie industriala”, apoi “politica de cercetare si dezvoltare”. Chiar si inainte de Marile Razboaie, am avut o politica similara, care includea elemente de inovatie, chiar daca nu sub acest nume. Cuvantul “inovatie” a inceput sa fie folosit mai intai la nivelul OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) in anii ’70, ca raspuns la recesiunea cauzata de criza petrolului. Norvegia l-a adoptat la inceputul anilor ’80. Multe dintre proiectele mai vechi, contractele de cercetare/dezvoltare de exemplu, din anii ’60, includeau elemente clare de inovatie, iar acestea sunt proiecte de succes care inca mai exista si au succes. Prin aceste programe, firmele de toate dimensiunile pot primi finantare de la stat pentru a inova. Politicile norvegiene pro-inovatie ante-dateaza folosirea termenului, deci este foarte dificil un raspuns exact. Practic, putem spune ca avem o politica orientata catre inovatie de cam un secol.

Reporter: Care au fost rezultatele acestor politici pana acum? Care au fost investitiile?
Øystein Jørgensen: Daca ne uitam la cheltuielile publice pentru cercetare, in total sunt cheltuite aproximativ 25 de miliarde de coroane (~3.41 miliarde euro) anual, deci cam 1% din PIB. In Norvegia finantarea publica este aproape egala cu cea venita din mediul privat, iar acest lucru este diferit de majoritatea tarilor europene, in care sectorul privat finanteaza cel putin 2/3 din total. Ne surprinde faptul ca sectorul privat nu investeste la fel de mult ca in alte tari, dar ne bucuram ca sectorul public poate sa o faca. Nu as putea sa dau o cifra pentru tot ceea ce inseamna inovatie, pentru ca este un indicator foarte dificil de masurat, iar cifrele ar fi combinate cu cele ale sectorului privat. O mare parte din cheltuielile guvernamentale au ca scop implicit sustinerea inovatiei, dar majoritatea banilor nu au ca scop principal sustinerea inovatiei. Poate fi vorba despre cheltuieli in domeniul agriculturii sau despre altceva, dar totul are ca scop indirect sustinerea inovatiei. As spune ca nu exista o estimare clara a cheltuielilor, dar toata economia, toate cheltuielile au ca scop dezvoltarea pe termen lung, iar acest lucru implica obligatoriu inovatia.

Rolul nostru la Ministerul Comertului si al Industriei este sa integram inovatia in toate zonele politicilor publice. Inovatia implica toate ministerele, toate elementele unui guvern, iar noi trebuie sa coordonam acest lucru si sa promovam inovatia in celelalte ministere.

Reporter: Cum promoveaza companiile inovatia? Cum raspund la eforturile guvernului?
Øystein Jørgensen: Noi nu lucram direct cu firmele, de acest lucru se ocupa Innovation Norway. Ei sunt agentia noastra, alaturi de Consiliul pentru Cercetare si alte institutii. Totusi, tinem legatura cu firmele norvegiene. Atunci cand lucrurile merg bine, nu auzim nimic. Cand ceva nu merge, in schimb, cand companiile simt ca nu facem suficient de mult, sau ca nu facem ceva bine, atunci auzim acest lucru clar dinspre sectorul privat. Avem un eveniment anual in care toti angajatii ministerului petrec o zi intr-o companie de pe teritoriul tarii. Ce am vazut in urma acestor vizite este ca firmele norvegiene sunt multumite de politicile guvernului. Exista si lucruri pe care le-ar schimba, mai ales cand vine vorba de regimul de impozitare si de accesul la capital de risc.

Reporter: Exista beneficii fiscale pentru companiile norvegiene care sunt active in domeniul inovatiei?
Øystein Jørgensen: Da, exista un fond anual de 1-1.5 miliarde coroane (136 - 204 milioane de euro) care sustine aceste scutiri de taxe pentru companii, dar este orientat mai mult catre cercetare. Proiectele trebuie sa treaca printr-o faza de calificare, sa se ateste ca sunt la un anumit nivel, iar apoi fiecare companie poate primi o scutire de impozit de pana la 5.5 milioane de coroane (750.000 euro) pentru cercetarea pe care o fac si inca 5.5 milioane de coroane daca cercetarea este facuta in colaborare cu o alta institutie de cercetare. Este un program foarte mare, poate cel mai mare directionat catre firme. Programul este evaluat constant si a primit pana acum calificative foarte bune, am constatat ca a avut un impact pozitiv important asupra companiilor care l-au accesat.

Reporter: Care sunt principalele puncte pe care se concentreaza guvernul norvegian in acest moment in domeniul inovatiei?
Øystein Jørgensen: Guvernul actual are 5 domenii prioritare pentru cercetare si inovatie: energie, petrol, mediu, industrii maritime si turism. Avem de asemenea trei strategii de cercetare in trei domenii noi: IT&C, nanotehnologie si biotehnologie, la care se adauga o strategie pentru sectorul minier, care este elaborata acum. Acestea sunt principalele domenii pe care se concentreaza guvernul in acest moment. In plus, guvernul lucreaza in mod activ pentru a promova antreprenoriatul, mai ales in ministerul nostru. Apoi, avem un rol foarte important in a promova inovatia in sectorul public. In ultima perioada am lucrat la consolidarea agentiilor noastre pentru inovatie, fie ca este vorba de Innovation Norway sau Consiliul pentru Cercetare.

Reporter: Unde are loc cercetarea si dezvoltarea in Norvegia? Vorbim in primul rand de universitati si institute de stat sau de laboratoare ale companiilor?
Øystein Jørgensen: Mare parte din cercetarea din sectorul privat are loc in institute de cercetare. In Norvegia avem destul de multe astfel de institute, care trebuie sa fie o punte de legatura intre cercetarea primara, care are loc mai ales in universitati, si aplicatiile sale economice. Institutele sunt specializate pe domenii diferite, iar cel mai cunoscut este SINTEF, care reprezinta o legatura intre universitatea din Trondheim si companii, mai ales in domeniul ingineriei si a stiintelor naturale. In 2011, 46.2 miliarde de coroane (6.3 miliarde euro) au fost alocate cercetarii (1.7% din PIB), iar din aceasta suma 19.7 miliarde de coroane (2.69 miliarde euro) au fost oferite de companii. Universitatile au contribuit cu 15.3 miliarde de coroana (2 miliarde euro) , iar institutele de cercetari cu 11.2 miliarde de coroane (1.52 miliarde euro).

Acest articol a fost scris in urma unei vizite de documentare sustinute de Ambasada Norvegiei la Bucuresti.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2150 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    nu consumerismul este mai important? (Vineri, 11 ianuarie 2013, 13:29)

    jackalphonse [utilizator]

    ...ca asa ne invata sua, in timp ce inoveaza (totusi)


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by