Cumpar, deci exist
230 de euro cheltuiesc nemtii, in medie, pentru cumparaturile de Craciun. Nemtii e un fel de a zice, caci cateva milioane de cumparatori din Germania sunt straini. Si 230 de euro e un fel de-a zice, caci unii au un buget de Sarbatori de cateva zeci de euro, sau chiar mai mic. Altii scot cu nonsalanta cateva sute, cateva mii sau chiar zeci de mii de euro din buzunar, pentru cadoul adecvat.
30% din vanzarile anuale ale magazinelor provin din oferta de Christmas, de X-mas, sau cum a mai fost el botezat. Iar pentru a atrage in magazine cat mai multi cumparatori, niciun marketing nu e prea scump. Insa nu neaparat scumpa, ci eficace trebuie sa fie publicitatea unui produs, De aceea, formele prin care se capteaza atentia si se trezesc in potentialul cumparator dorinte irezistibile, devin din ce in ce mai agresive, din ce in ce mai interesante.
Ce i-a facut pe cei cincizeci de tineri, din primul exemplu, sa stea in frig, sa manance din punga si sa doarma pe saltele vreme de trei nopti si trei zile, in asteptarea unui pantof de sport care nu stiau cum arata, nu stiau daca va ajunge pentru toti, era si foarte scump? E vorba de "pantoful-cult", zice unul dintre ei. "De faptul ca n-au fost puse la vanzare decat 50 de perechi, si acelea pe tabel, pentru cine a rezistat pana la sfarsit" explica altul. "E distractiv sa faci asa ceva, iar daca ajungi sa-i cumperi si sa-i incalti, te simti cineva" a zis altul, referindu-se la "baschetii de lux" de 250 de euro in magazin. De pana la 1.750 de euro, licitati in internet.
Nimic nou, am zice, gandindu-ne la vechea zicala, ca "haina face pe om". Dintotdeauna, imbracamintea si alte bunuri de aratat altora au fost o reflectare a unui statut social. Insa in prezent, fenomenul a prins proportii uriase, acaparand din ce in ce mai multi tineri, adolescenti si chiar copii. Esti "in" sau esti "out": adica la moda, in pas cu timpul, sau in afara ei. Ai toale "pe val", ai ultimul model de plasma, computer, ipod sau iphone? Ai si drept la cuvant. Daca n-ai, straduieste-te, da din coate, imprumuta-te de la banca sau chiar, pe nesimtite, de la parinti. Nimic nu te poate impiedica sa ajungi in randul lumii si sa ramaii acolo, cat vor muschii si portofelul tau. Sau al altora.
Una dintre cele mai eficiente forme de stimulare a consumului e discountul, reducerea de pret. Care pret, am zice? Caci probabil doar pretul gata redus reflecta adevaratul pret al produsului, iar restul e pur calcul de vanzari. In ziua in care s-a deschis un nou mare magazin din Karlsruhe, care face parte dintr-un lant de retaileri britanici si vinde ieftin, atacul cumparatorilor la rafturi si umarase a fost ca in filmele americane. Fara gluma, caci imaginile cu lumea imbulzindu-se la intrare si dandu-si la cotoaie, de la promotiile din SUA, au ajuns si la nemti.
Chiar daca ordinea nemteasca a biruit, caci lumea a fost lasata in incinta magazinului doar pe rand, haosul era cat pe ce sa izbucneasca. Ore intregi s-a asteptat la casele de marcaj, la inchidere magazinul arata ca dupa un razboi mondial. "Dar a rentat", ziceau mai toti din cei intervievati de Spiegel TV. Sigur ca a rentat, caci un pulovar de lana cu 14 euro sau jeansi de oaresce calitate cu 7 euro, nu prea gasesti. Mai nimeni dintre cei prezenti la ocazia de cumparaturi nu s-a gandit ca, pentru blugii prespalati de 7 euro, au asudat si si-au otravit plamanii cu chimicale, pe tot atatia euro pe zi, niste amarati de taiwanezi.
Salivatia de consumator de Sarbatori ne-o mai provoaca insa si alte smecherii. In toate magazinele e cald si placut, n-ai mai iesi afara, in frig. Canta muzici in surdina, se aud zurgalai, mosul stiga AHO, AHO! Mosul si ingerelul impart ciocolata si mici ursuleti, la copii. Brazii din magazine sunt sclipitori si plini de jucarii. In mall-ul "cel mai mare" din Germania, 200.000 de vizitatori au putut fi atrasi la inaugurarea decoratiei de Craciun doar printr-un event de proportii. Cu mare fast, la ora X, au fost aprinse toate cele 70.000 de becuri montate in pom si in ghirlandele luminoase din magazin. Magazinul s-a trasformat intr-un adevarat teatru, in care rula basmul cu Mos Craciun.
E frumos, e festiv, ne gandim la cei dragi, carora vrem sa le facem o bucurie sub brad. E luna impacarii, a armoniei in familie, pe care o stimulam cu cadouri. E luna generozitatii, in care daca ne lasa punga si sufletul, ne gandim si la cei mai saraci. E insa si luna in care reclamele de tot felul ne asalteaza, ne intra in urechi, ochi, stomac si suflet, facandu-ne sa uitam de noi. In lume e inca criza, luminile Sarbatorilor sunt, pentru cei mai multi, doar de scurta durata. Daca nu uitam asta si mergem la cumparaturi nu doar cu pofta, ci si cu mintea, vom evita cu siguranta un ulterior gust amar.

Ce fac cetățenii din Sectorul 2 cu gunoiul menajer de la 1 martie, cu cine încheie contracte, cât plătesc / Primarul Radu Mihaiu: Licență teritorială la nivelul Sectorului 2 nu are niciun operator
1.205 de doze de vaccin antiCOVID-19 pierdute, cele mai multe în Cluj / Între motive: spargerea flacoanelor sau temperatura inadecvată
K2 - Povestea ”muntelui sălbatic” - Tragedii și victorii pe un monument fantastic din piatră, zăpadă și gheață
Adele, The Cure, Drake și alții. Ce albume așteptăm odată cu revenirea industriei muzicale în 2021
INTERVIU Cum ne ferim de conspirațiile pe seama vaccinului anti-COVID: Fiecare reacție adversă cunoscută până acum e exagerată de conspiraționiști. Ți se dă de înțeles că vei păți cu certitudine acel lucru
VIDEO Vlog-ul lui Cristian Presură: Cum combat experții în Sănătate principalele temeri legate de vaccinul anti-Covid
Vaccinarea profesorilor rămâne prioritate doar în vorbe / Sindicate: Nu pot să se programeze, unora le este teamă să meargă la școală nevaccinați / Cazul concret a două învățătoare
Afacere păguboasă pentru stat: Peste 90 de milioane de măști din Vietnam zac într-un antrepozit vamal, fără prea mari șanse de a mai fi folosite
Cateva exemple de influentare a cumparatorului (in favoarea magazinului):
- muzica din supermarket
- aranjamentul in rafturi (nu, nimic nu e intamplator)
- etichetele (galbene) care semnalizeaza (fals) reduceri
- mirosul (vanilie, paine..etc)
- rafturile goale - care creeaza sentimentul ca anumite produse sunt pe terminate si te influenteaza sa cumperi ceva asemanator;
Uite un articol: http://www.bakadesuyo.com/2009/09/sold-out-products-influence-consumer-choice/ -> legat de rafturile goale.
Si inca unul: http://www.bakadesuyo.com/2012/02/is-there-a-smell-makes-you-spend-more-in-rest/ . Asta e legat de restaurante, dar intelegi tu, ca esti baiat destept.
Citeste, nu te lasa influentat atat de mult, si, mai ales, nu judeca pe cei care iti deschid ochii.
Zi drept, cat ai stat la coada pt ultimu Iphone? :-)
esti parte din el, te-a inghitit, te-a cumparat, mai stii?
de ce? cateva posible raspunsuri:
- cumparatori mult mai educati (citeste mult mai obisnuiti cu societatea de consum)
- exista emisiuni tv, ziare, reviste _specializate_ care testeaza marfa de pe piata si trage efectiv semnale de alarma (haine vopsite cu substante toxice de exemplu)
- mult mai multi consumatori care creeaza ceea ce se numeste in engleza "economy of scale"
- firme traditionale care _nu_ renunta la calitate. de exemplu peek&cloppenburg.
- produsele se pot da inapoi in termen de 14 zile (atata timp cat nu sunt purtate, stricate de catre cumparator)
in alta ordine de idei, dupa parerea mea germania e intr-o faza post-consumista in care oamenii sunt mult mai atenti la calitate decat la cantitate. nu acelasi lucru se poate spune despre romania unde in anii precursori crizei se cumpara (pe credit !!) "la kil" orice. de la aparate de aer conditionat la haine si pantofi.
si inca ceva - am vazut/cumparat in germania haine de foarte buna calitate "made in romania". nu le-am vazut in rafturile magazinelor romanesti...
Stii ca mai toate brand-urile occidentale au ajuns si pe la noi, nu? Legat de imbracaminte, stii ca multe din ele produc imbracaminte in Romania, Tailanda, Vietnam, China? Indiferent de calitate si pret.
Iar la noi raportul pret/calitate e stricat si de cursul volatil leu/euro cauzat de instabilitatea politica. Si poate si de management de proasta calitate care impune profituri mari in perioade scurte. Dar, in timp, se va schimba si la noi.
Legat de faza aia post-consumista, nu poti compara o tara cu economie extrem de solida si pe vreme de criza, in care si somerii isi permit sa traiasca ok, cu o tara abia scapata din comunism, in care produsele de consum abia au aparut si creditele se dadeau pe degeaba, fara modificari. Educatia populatiei se face in timp, nu intr-o bataie din palme :).
Cand cumparatorii nu se vor mai bate pe produse, si cand va fi destula concurenta pe piata, da, atunci putem vorbi de preturi scazute pentru produse de calitate. Pana atunci mai asteptam. E bine, totusi, ca avem de unde alege.
e, uite ca in germania sunt reviste _specializate_ in a testa _calitatea_ produselor vandute (de la masini de spalat pana la unt). despre camasi:
http://www.test.de/Herrenhemden-Testsieger-fuer-20-Euro-1435684-0/
firmele mentionate in articol (cu toate ca ei nu le lauda pe toate), sunt dupa parerea mea unii dintre cei mai buni producatori de textile din germania:
- olymp
- peek&cloppenburg
- waldbusch
- eterna
P.S. si acuma ca a venit vorba, poate arunci un ochi aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/Stiftung_Warentest
unul dintre cele mai interesante teste pe care le-am citit este cel de masini de spalat, in care spala in continuu cateva zile simuland toate modurile de spalare. la una dintre masinile de spalat ieftine i-a sarit centrifuga prin carcasa dupa numai 10 ore (?) de spalat in continuu.
- de cate ori poti sa o speli la masina pana cand apar urme de decolorare
- daca sunt bune cusaturile
- cat de repede se calca, cat de mult transpiri in ea (calitatea materialului)
- toxicitatea materialului
- cat de repede se rupe
Bun, de acord cu tine, in Germania sunt organizatii si reviste care scriu despre produse si le testeaza in mod independent. Eu studiasem articole de-ale lor legate de cauciucuri, dar iti inteleg perfect ideea.
Dar cati din cei care rup usa mall-urilor si cumpara pe baza unei reviste care scrie despre calitatea produselor? Cati dintre cei care se calca in picioare sau stau 3 zile in fata unui magazin pentru un papuc au asta ca prim ghid in cumparaturi sau sunt, mai degraba, influentati de tot felul de mesaje de marketing?
Daca am face cumparaturile mai mult pe baza de nevoie si mai putin pe baza de impuls, nu s-ar mai vedea cozile alea infernale sau cosurile pline de Craciun ;). Sau de orice "Black Friday".
Deci o fi Germania buricul Europei (chiar e locomotiva ei), nu ii neg rolul, dar germanii se comporta ca orice alti cumparatori. Au avantajul ca-s ceva mai bine informati (ong-uri, asociatii, reviste) si au mai multa concurenta prin zona. Dar omul de rand gandeste cam la fel cand e vorba de cumparaturi. Si-s mai putin independenti decat cred ei, aici e problema.
Si stii .. am vazut bocanci de mers pe munte (Wanderschuhe) Mammut, cu eticheta Made in Romania, super faini, 150 EUR, dar in Romania erau 1300 RON. Cand ai sa reusesti sa ma convingi de diferentele de calitate care produc astfel de preturi in RO, promit sa-mi fac cumparaturile doar in Romania! Pana atunci ... raman la parerea ca in Romania calitatea este un lux intins pana la snobism, pe cand la oamenii decenti din vest este starea de fapt. Plebea (aka pulimea) e ieftina si-aici si-acolo ... Mi-ai inteles mesajul, asa-i?
Acu, eu sunt curios, ai scris articolul asta la un laptop, ipad, sau la un HC 90?
In general omul cumpara chestii utile, dar, in special, este influentat. Ia citeste, te rog, articolele urmatoare:
http://www.spring.org.uk/2011/03/why-we-buy-how-to-avoid-10-costly-cognitive-biases.php
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_biases_in_judgment_and_decision_making
Si vezi daca tu, ca si consumator, esti chiar independent.
Legat de ultima propozitie, e ok daca are un laptop X, dar nu e ok daca isi ia ultimul laptop la fiecare 6 luni la care apare o editie (vezi nebunia Iphone sau Nike). Banui ca intelegi si tu diferenta ;).
In al doilea rand, un centru de productie depinde de consum. M-ati intoxicat cu faptul ca nu se fac fabrici, dar de fapt nu intelegeti ca degeaba produci daca nu ai un consum sustenabil.
As intra si in detalii referitoare la salarii dar mai bine nu insist...
MArketingul, atmosfera, sunt doar mici exemple care, prin definitie, influenteaza comportamentul consumatorului. Nu va spala nimeni creierul oameni buni insa, e o mare diferenta. Poti influenta o seara romantica alegand intre o melodie romantica si DJ Bobo (spre ex), dar nu speli creierul nimanui..
Ca o concluzie, militati bai voi toti pentru productie si pentru limitarea consumului, poate o sa va dea matematica-n cap si-o sa intelegeti.
Dar de ce se construiesc doar centre comerciale si nimeni (investitori) nu face fabrici si unitati de productie?! Pentru ca acele fabrici de care zici tu sunt de fapt din China, India, Pakistan, Africa, Turcia..si alte zone care, pe moment, sunt mai ieftine. Si asta ajuta mult economia Chinei, Indiei...ai prins tu ideea :-).
Exporturi, nu importuri, astea sunt cheia dezvoltarii unei tari. Cate tari sunt ca Elvetia sau Israel, care sa aiba zone financiare puternice? Asa-i ca-s putine?
Exportam creiere, e bun, foarte bun. Dar nu e de-ajuns pentru tara. Pentru ca trebuie sa traiasca si micul mestesugar, micul agricultor, intreprinzatorii din toate paturile sociale si din toate meseriile. Nu doar varfurile!
Cate din produsele alea din centrele comerciale de la noi sunt romanesti si ajuta, la propriu, economia locala sa mearga? Sa traiasca si producatorul local? Mie imi par putine, comparativ cu ce marfa straina vad..
Toata lumea intelege ca produsele nevandute sunt inutile, deci degeaba le produci daca nu le si vinzi. Ideea e sa fim si producatori, nu doar piata de desfacere. Atata tot.
Dar n-as sta o zi in fata magazinului Apple sa-mi iau ultimul lor model de MacBook Air nici sa ma pici cu ceara. Sau in fata Nike sa-mi iau ultimul lor pantof purtat direct de nimeni altul decat xyz, marea vedeta.
La naiba, n-as sta nici macar o ora la coada pentru el. Tot eu dau banii si tot eu sa pierd timpul pentru produsul lor maret? Dar ce, peste o luna, cand se gaseste la liber, nu mai e bun? :-)
Deci consumerism doar de dragul consumerismului nu e bun, pentru ca strica si la buzunar si la timp.