Disidentul cubanez Oswaldo Paya, laureat al premiului Saharov pentru drepturile omului acordat in 2002 de Parlamentul European, un catolic fervent care a sfidat regimul comunist din insula timp de decenii, a murit duminica intr-un accident de masina, au anuntat autoritatile cubaneze, potrivit Mediafax.

Fondatorul, in 1988, al Miscarii crestine Eliberarea (MCL), Oswaldo Paya, in varsta de 60 de ani, a decedat in accidentul unui vehicul inchiriat care a lovit in un copac la Bayamo, la 750 de kilometri sud-est de Havana.

Accidentul s-a produs la ora 13.50 (20.50 ora Romaniei), in localitatea La Gavina, la 22 de kilometri de Bayamo, a precizat pentru AFP ministrul cubanez de Externe, dupa anuntarea decesului disidentului de catre Biserica catolica cubaneza.

Un alt cubanez, Harold Cepero Escalante, a decedat in accident, iar alte doua persoane, suedezul Jens Aron Modig si spaniolul Angel Carromero Barrios, au fost ranite usor, potrivit autoritatilor cubaneze.

Inginer, Oswaldo Paya a lansat in 2001 "Proiectul Varela", un text care cerea schimbari politice in Cuba si care a intrunit 11.000 de semnaturi pentru a fi prezentat in Parlamentul cubanez.

Aparat de fostul presedinte american Jimmy Carter in cadrul unei vizite in Cuba in 2002, "Proiectul Varela" cerea un referendum popular privind libertatea de expresie, libertatea de asociere si libera intreprindere.

Ignorat de Parlament, proiectul a fost respins rapid la initiativa lui Fidel Castro printr-un contrareferendum ce a inscris ireversibilitatea socialismului in Constitutie.

In 2011, Oswaldo Paya a elaborat impreuna cu alti disidenti "Drumul poporului", platforma politica prezentata drept un proiect de tranzitie democratica, fara sustinere populara.

Oswaldo Paya este al doilea disident de prim plan decedat in mai putin de un an, dupa Laura Pollan, fondatoarea si lidera Doamnelor in Alb, grupul de sotii si rude ale detinutilor politici, care a murit intr-un spital din Havana in octombrie 2011.

Casatorit si tatal a trei copii, Oswaldo Paya nu a fost incarcerat, in timp ce multi dintre colegii sai de lupta au fost, in special in timpul "primaverii negre" din 2003, cand au fost arestati 75 de disidenti, dintre care ultimii au fost eliberat in 2011.