Cancelarul german poate parea din ce in ce mai izolat in apararea politicilor de austeritate din Europa, dar nu a cedat nimic esential inaintea summitului european de joi.
Liderul primei economii europene este adeseori supranumita "cancelarul de fier" de presa germana. Si acesta este un compliment, scrie AFP. Rezistenta sa in fata presiunilor Statelor Unite, Frantei sau Italiei, alaturi de economiile emergente pentru "solutii rapide" la criza euro i-au adus o puternica popularitate in tara sa.
Chiar si opozitia de stanga (social-democratii si Verzii) s-a aliniat si ar urma sa voteze masiv vineri pentru ratificarea pactului bugetar in parlament, dupa ce a obtinut concesii de cosmetizare, in special un angajament pentru sustinerea unei taxe asupra tranzactiilor financiare in Europa.
In realitate, cancelarul se pronuntase deja in favoarea unei astfel de taxe alaturi de fostul presedinte francez Nicolas Sarkozy, la inceputul lui februarie, in Paris.
Un diplomat francez a recunoscut fara menajamente, sub acoperirea anonimatului: la summitul Uniunii Europene de joi si vineri, la Bruxelles, "Merkel va fi marele castigator, ea si-a impus punctele de vedere".
Mai exact:
- prioritate pentru disciplina bugetara
- crestere prin reforme pe termen lung care sa vizeze competitivitatea
- o integrare politica prealabila acordarii unei ponderi mai mari solidaritatii europene.
Noul presedinte francez, Francois Hollande, perceput in Europa drept cel care ar putea infrange rezistenta lui Angela Merkel, a promis ca va obtine concesii majore din partea Berlinului, in perioada campaniei sale electorale. Ce ramane din cererile sale?
Franta se va plia sub presiunea pietelor, afirma Berlinul.
Euro-bondurile? Angela Merkel a raspuns cu un nu hotarat in fata acestui instrument de mutualizare a datoriilor europene. Iar premierul francez Jean-Marc Ayrault a admis intr-o declaratie recenta pentru un saptamanal german: un astfel de sistem "cere o mai mare integrare politica (...) si acest lucru va dura fara indoiala mai multi ani".
Cancelarul a exclus categoric aprobarea pe termen scurt a euro-bondurilor, indiferent de forma lor, deoarece ar fi contrare Constitutiei Germaniei.
Marti seara, in cadrul unei reuniuni a deputatilor micului sau aliat liberal (FDP) ea a afirmat: "Nu in timpul vietii mele", potrivit mai multor participanti.
Renegocierea pactului bugetar? Franta nu va pune in discutie, in cele din urma, un text deja ratificat de numeroase tari europene. Parisul a sfarsit prin a se concentra asupra unui pact de crestere care sa completeze acest tratat care va inscrie obiectivul echilibrului conturilor publice in legislatia franceza, "facand keynesianismul ilegal", dupa cum a spus un oficial britanic.
Acest pact de crestere este reprezentat de cele 120 pana la 130 de miliarde anuntate vineri in cadrul mini-summitului de la Roma. Suma va proveni in principal din intarirea Bancii Europene de Investitii si din fondurile europene neutilizate inca. Masuri care se aflau pe agenda de studiu a Comisiei Europene ... de la inceputul anului.
"Germania se opune oricarei finantari colective a cheltuielilor publice sau a bancilor (aflate in dificultate) fara sa obtina un control asupra politicilor bugetare si de reglementare bancara ale altor tari. In acelasi timp, Franta si Italia vor solutii rapide de solidaritate financiara dar refuza sa-si abandoneze suveranitatea", rezuma Jennifer McKeown, analist la Capital Economics.
"Fara o schimbare radicala in Germania sau in tabara franco-italiana, speranta de a vedea solutii in aceasta saptamana va fi dezamagita", apreciaza ea.
Berlinul se declara convins ca francezii vor sfarsi prin a ceda, asa cum a facut-o si Nicolas Sarkozy, "sub presiunea pietelor". "Este evident ca un nou presedinte vrea sa se distinga de predecesorul sau" dar "pietele isi vor spune verdictul", explica un inalt oficial german, citat de AFP.
13
21
