Armata egipteana si-a oferit, prin intermediul unei "lovituri institutionale" cu foarte putin timp inaintea alegerilor prezidentiale, mijloacele de a ramane un actor central in jocul puterii si de a-si contracara rivalii istorici, Fratia Musulmana, afirma analistii intervievati de AFP.

Decizia de joi a Curtii Constitutionale de a scoate din joc Parlamentul - pe motivul nerespectarii anumitor dispozitii electorale - constituie o lovitura dura pentru islamisti, care dominau legislativul, si deschide calea spre un nou scrutin care le-ar putea fi mai putin favorabil.

Curtea a inlaturat, de asemenea, o amenintare legala care plana asupra candidaturii generalului Ahmad Shafiq, fostul premier al lui Hosni Mubarak si apropiat al Consiliului Militar care conduce tara, chiar inaintea turului doi al alegerilor prezidentiale de sambata si duminica.

"Cu aceste decizii ale Curtii, ne aflam in fata unei lovituri institutionale" care intareste puterea Armatei, spune Abdallah el-Sinawy, scriitor si comentator politic egiptean.

"In cazul in care candidatul Fratiei Musulmane (Mohammed Morsi) esueaza la prezidentiale, reversul va fi cu atat mai dur pentru islamisti, in conditiile in care vor fi slabiti pe frontul parlamentar", spune el.

Daca Shafiq este ales, Consiliul Militar aflat in fruntea tarii de la caderea lui Mubarak ii va remite prerogativele fara prea multe reticente, asa cum a promis. In schimb, Morsi "va avea mult mai multe probleme" in a primi puterea, crede Sinawi.

Pentru anumiti experti, generalii care asigura puterea din februarie 2011 au avut tot timpul pentru a-si rafina strategia si a o masca in spatele unor decizii contestabile ale justitiei.

"Cadrul juridic general al acestei afaceri este plin de defecte", chiar daca nu se poate vorbi in acest moment de o lovitura de stat, spune Mathieu Guidère, specialist in lumea musulmana de la universitatea din Toulouse.

"Aceasta arata inainte de toate o strategie politica gandita de o maniera serioasa de institutia militara, care incearca sa-si pastreze toate optiunile deschise, indiferent de rezultatele la prezidentiale".

Descalificarea Parlamentului "lasa deschisa posibilitatea unei reechilibrari a Adunarii in favoarea lui Shafiq si revenirea la un regim prezidential", care prefera ca un om de incredere sa ajunga in fruntea statului, a adaugat el.

"Ceea ce s-a intamplat face parte dintr-un plan global de tranzitie pus la punct de militari, care incearca de peste un an si jumatate sa absoarba socul revolutiei", explica si Khalil al-Anani, specialist in Orientul Mijlociu la universitatea britanica din Durham.

"Au inceput cu tinerii, acum ataca Fratia Musulmana", a afirmat acesta.

In paralel, serviciile de informatii si politia militara au fost din nou autorizate sa aresteze civilii, o masura care intareste capacitatea armatei de a face fata unor eventuale revolte.

Armata egipteana a dat toti presedintii, de la rasturnarea monarhiei de catre "ofiterii liberi", in 1952. Dominata de cultura secretului si aflata la conducerea unui imperiu economic opac, ea a preferat tot timpul sa-si exercite influenta in umbra presedintelui, in loc sa se expuna direct.

Miscarea Fratia Musulmana, care a fost mult timp reprimata si mentinuta intr-o stare de semi-clandestinitate, ramane singurul rival de anvergura al armatei pe scena politica.

Pentru Antoine Basbous, care conduce Observatorul tarilor arabe din Paris, "asistam la o restauratie mascata" a sistemului de putere militaro-politic din Egipt.

"Armata egipteana nu este pregatita sa renunte la putere si sa-i vada pe islamisti aruncandu-i generalii in inchisoare, ca in Turcia, si sa trimita militarii inapoi in cazarmi", a subliniat el.