Romania are indicatori macroeconomici stabili care este de aşteptat sa se incadreaza in tintele stabilite la nivel european. Cu toate acestea, in domeniul reformelor structurale mai este nevoie de imbunatatiri şi, pe anumite capitole, se inregistreaza intirzieri, se arata in concluziile evaluarii Comisiei Europene (CE) pe planul national de reforma şi a celui de convergenta.

Executivul UE anunta mieruri recomandarile sale pentru fiecare stat membu UE. Germania, Ungaria şi Bulgaria ies din procedura de deficit excesiv urmare a estimarilor potrivit carora işi vor atinge tintele privind deficitul bugetar care trebuie sa ramana sub 3% din PIB.

CREŞTERE ECONOMICADupa doi ani de declin, PIB-ul real al Romaniei va intregistra, in 2011, o creştere de pana la 2,5%. Pentru 2012, pe fondul incetinirii din Europa, este de aşteptat o reducere a creşterii şi in Romania la 1,4%, potrivit estimarilor CE.

CONSUM Cererea interna se preconizeaza a fi un factor major de creştere economica şi de investitii, sustinuta de imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene care ar trebui sa joace un rol-cheie in 2012.

FISCAL/VENITURI Tinta de venituri fiscale pentru 2011 a fost indeplinita cu rezerve pe targetul de raportare ESA (European System of Accounts) din cauza masurilor ce trebuie luate in acord cu hotararile judecatoreşti care obliga guvernul sa plateasca compensatii pentru anumite categorii de salariati.

Pe partea de venituri, veniturile fiscale au fost mai mari decat cele prognozate, datorita TVA, a contributiilor la asigurarile sociale şi impozitul pe venitul personal. in schimb, veniturile de accize a fost mai mica decat era de aşteptat urmare a unei noi creşteri a evaziunii fiscale. Mai mult decat atat, veniturile din fondurile structurale au fost mai mici decat era planificat, din cauza intarzierilor in rambursare a fondurilor pentru doua programe operationale.

FISCAL/CHELTUIELI Pe partea de cheltuieli, au existat reduceri semnificative ale cheltuielilor curente ca urmare a cheltuielilor mai mici de personal, dobanzi şi alte transferuri. Cheltuielile totale de personal pentru 2011 au fost de 38.5 miliarde lei, in tinta stabilita de 39 miliarde lei, ca urmare a reducerilor, mai rapide decat era de aşteptat, in sectorul public. Pe de alta parte insa, cheltuielile pentru bunuri şi servicii la nivelul autoritatilor locale au fost mai mari decat era planificat.

Cheltuieli mai mari la nivelul administratiilor locale au fost inregistrate urmare a mai multor reforme care au avut loc incepand din 2010, CE mentionand descentralizarea a 370 de unitati de asistenta medical la nivel local. Alti factori care au condus la cheltuieli mai mari au fost cele legate de intretinerea infrastructurii şi a achizitionarii de bunuri şi servicii “mai multe şi mai costisitoare” de la furnizori. Cheltuielile de capital a fost, de asemenea, substantial mai mari decat a fost planificat.

Pentru a face mai eficiente cheltuielilor de capital este nevoie de imbunatatirea procesului de bugetare printr-o prioritizare serioasa a proiectelor de investitii in sectorul guvernamental.

DEFICIT Bugetul pe 2012 este in grafic pentru a atinge tinta de pana la 3% din PIB, dar autoritatile nationale trebuie sa continue sa aplice politici fiscale solide. Performante mai bune decat cele preconizate in ceea ce priveşte tinta de deficit, in ultimele luni ale lui 2011, au permis guvernului sa aloce resurse suplimentare pentru a diminua din arierate şi pentru a acoperi facturi neplatite pentru intreprinderile de stat şi in sectorul de sanatate.

BANCISectorul bancar romanesc a ramas robust, in ciuda deteriorarii calitatii activelor.

REFORME STRUCTURALE Progresele inregistrate in domenii cheie ale reformei structurale sunt inegale, dar in general, satisfacatoare. Punerea in aplicare Programul de reforma ar putea, totuşi, sa fie imbunatatita in mai multe domenii. Sunt criticate in special reformele lente in domeniul sanatatii, transporturilor şi energiei deşi sunt mentionate planurile pentru liberalizarea preturilor la electricitate şi gaze ca şi proiectele legislative in domeniul reformei sistemului medical.

TINTELE EUROPENEIn ceea ce priveşte obiectivele nationale in cadrul strategiei Europa 2020, Romania a facut progrese limitate in 2011. Unele dintre tintele stabilite raman greu pentru a ajunge la. Acesta este cazul, in special, pentru investitii in cercetare şi dezvoltare, rata ocuparii fortei de munca, rata de parasire timpurie a şcolii şi numarul de persoane expuse riscului de saracie sau de excluziune.