Consiliul pentru Afaceri Generale va negocia marti, in detaliu, viitoarele politici de finantare ale UE, in special cea de coeziune si cea agricola, din bugetul pentru 2014 - 2020. Cele mai dificile negociere se refera la contributiile financiare ale fiecarui stat membru in parte cu mari rezerve din partea statelor net contributoare de a da mai mult la viitorul buget al UE. De asemenea, apar o serie de noi conditii pentru fiecare stat membru in a obtine banii UE.

• Cat cere Bruxelles-ul de la statele membre: Comisia Europeana doreste un buget de 1.025 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 ceea ce inseamna o crestere cu aproximativ 4,8% fata de bugetul care se incheie anul viitor.

De unde incep calculele: Pentru bugetul pe 2013, de la care incep calculele pentru viitoarea programare financiara, comisarul European pentru programare financiara, Janusz Lewandowski, a anuntat inghetarea creditelor de angajament si o crestere a creditelor de plata cu 6,8%. Comisarul pentru buget a precizat ca este practic 95% buget pentru cetateni europeni si 5% sunt cheltuieli administrative. in termeni reali, proiectul de buget pentru 2013 se ridica la 150,9 miliarde de euro in angajamente, o crestere de 2% fata de anul acesta, in conformitate cu rata inflatiei. Platile reprezinta 137,9 miliarde de euro, care echivaleaza cu o crestere de 6,8% si care sunt rezultatul angajamentelor anterioare.

Rezultatul negocierilor de pana acum:Marile state contributoare, printre care Franta si Germania, au cerut inghetarea cheltuielilor. Ulterior noua state membre (tarile nordice, Marea Britanie, Franta, Germania si Austria) au trimis Comisiei Europene o scrisoare comuna in care au spus ca, din punctul lor de vedere, viitorul buget multianual este prea mare si trebuie redus. In dezbaterile din Consiliile pentru Afaceri Generale marea presiune a statelor contributoare este ca partea care le revine, din bugetul national, la cel European sa fie redusa. Statele net primitoare, printre care si Romania, se opun categoric oricarei micsorari a contributiei nationale mai ales pentru ca ar fi afectate de alocarile prin politica de coeziune.

Cele mai importante negocieri sunt pe cele doua politici care au fiecare cel putin o treime din bugetul

UE: cea de coeziune si cea agricola comuna.

Variante de compromis ale Presedintiei daneze a UE vor fi pe masa ministrilor care participa marti la Consiliul pentru Afaceri Generale. Viitoarele reguli de folosire a banilor din bugetul UE prin politica de coeziune tin cont de experientele din actuala perioada de programare si de nevoile de finantare generate de criza astfel ca la pachet cu fondurile viitoare vin si constringerile bugetare,

UE va avea posibilitatea sa redirectioneze banii daca in evaluarile planurilor nationale constata ca anumite politici nu sunt eficiente, ba mai mult, poate suspendaplata unor sume importante pentru statele indisciplinate. Varianta cresterii cofinantarii UE prin fonduri structurale, cu 10 puncte procentuale, asa cum s-a intamplat in cazul a sase state UE printre care si Romania, care se confruntau cu presiuni bugetare figureaza si ea in viitorul regulament.

Resursele destinate investitiilor pentru crestere economica si locuri de munca - obiective cheie ale viitoarei politici de coeziune vor fi alocate pe trei tipuri de regiuni, definite in functie de modul in care PIB-ul lor pe cap de locuitor.

Rata de cofinantare la nivelul fiecarei axe prioritare a programelor operationale nu depaseste:

- intre 75 - 85% pentru Fondul de coeziune;

- intre 75 - 85% pentru regiunile mai putin dezvoltate ale statelor membre in care PIB-ul

mediu pe cap de locuitor in perioada 2007 - 2009 a reprezentat sub [85%] din media UE-27

- 60% pentru regiunile in tranzitie

- 50 % pentru regiunile mai dezvoltate

Viitoarele reguli prevad si posibilitatea maririi cuantumului platilor pentru un stat membru care se confrunta cu probleme bugetare temporare si una dintre variante se refera la posibilitatea cresterii cu 10 puncte procentuale a ratei de cofinantare in cazul in care un stat membru beneficiaza de asistenta financiara externa reducandu-se astfel eforturile din partea bugetelor nationale mentinandu-se, in acelasi timp, acelasi nivel global al finantarii UE.

Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a avertizat in mai multe randuri ca banii din viitorul buget al UE vor fi mai greu de obtinut din cauza conditionalitatilor care vor fi asociate politicii de coeziune. "Al doilea plan, la fel de important ca si cel al negocierilor, este cel al pregatirilor pentru perioada 2014-2020. Pentru ca banii Uniunii vor putea fi mult mai dificil absorbiti. Conditiile vor fi mult mai dure. Trebuie sa intelegem ca va trebui sa platim un pret pentru a avea alocari importante pentru coeziune, iar acest pret este impunerea unor conditii mai dure - conditii prealabile, conditii la finalul proiectelor si conditii macroeconomice. Ele ne vor complica foarte mult activitatea", a declarat Orban intr-un interviu acordat Hotnews in aprilie.

Conditionalitatea macroeconomica face legatura dintre politica de coeziune si guvernanta economica a Uniunii. Aceasta prevede modalitati prin care, daca alocarea fondurilor nu este sustinuta de politici economice solide, sumele acordate sa poata fi redirectionate, daca este necesar, "pentru abordarea problemelor economice cu care se confrunta o tara".

Prin urmare, arata propunerea pe care vor discuta marti ministri reuniti in Consiliul pentru Afaceri Generale:

• REVIZUIRE: Comisia Europeana poate solicita unui stat membru sa revizuiasca si sa propuna modificari ale contractului de parteneriat si ale programelor relevante, daca acest lucru este necesar si in special daca statul respective se afla in programe de asistenta financiara internationala ori europeana. 

• SUSPEDARE: Atunci cand un stat membru nu reuseste sa ia masuri eficace la cererea Comisiei, aceasta poate adopta o decizie prin care sa suspende total sau partial platile catre programele in cauza.

• INDISCIPLINA: Comisia suspenda partial sau total platile si angajamentele pentru programele in cauza daca in cadrul Consiliul se decide ca statul membru nu respecta masurile stabilite sau daca  statul membru in cauza nu a luat masuri eficiente pentru corectarea deficitului sau excesiv;
  

Deciziile privind suspendarile ar trebui sa fie proportionale si eficace, tinand seama de circumstantele economice si sociale ale statului vizat, si sa respecte egalitatea de tratament intre statele membre, in special in ceea ce priveste impactul suspendarii asupra economiei statului membru in cauza. Suspendarile sunt incetate si fondurile sunt puse din nou la dispozitia statului membru in cauza de indata ce acesta ia masurile necesare

Rezerva de performanta este asa numita conditionalitate "ex post" si pune accentul pe performanta si pe atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Rezerva de performanta va fi bazata pe realizarea obiectivelor de etapa corespunzatoare tintelor pentru indicatorii financiari si de realizare legati de obiectivele Strategiei Europa 2020 stabilite pentru prioritatile programelor, se arata in propunere.

Statele membre trebuie sa stabileasca un procent [X%] din bugetul fondurilor relevante care va fi pastrat si alocat, in cadrul evaluarii la jumatatea perioadei a performantei, pentru prioritatile programelor statelor membre care si-au indeplinit obiectivele de etapa.

Un stat membru poate decide, din proprie initiativa, sa creeze o rezerva nationala de performanta destinata obiectivului referitor la investitiile pentru crestere economica si locuri de munca, constand in [X]% din alocarea sa totala.

Neindeplinirea obiectivelor de etapa prevazute in cadrul rezervei de performanta poate duce la suspendarea fondurilor, iar rezultatele slabe grave in ceea ce priveste atingerea tintelor unui program pot conduce la anularea unor fonduri.

Pe marginea acestor variante Consiliul va purta negocieri in diferite formate insa, calendarul bugetului multiannual prevede ca anul acesta statele membre sa ajunga la un compromis cu Parlamentul European.