Europa este esentiala pentru pozitia fiecarui stat membru in lumea moderna, dar nu cred ca ne indreptam cu totii in aceeasi directie, spre exemplu sa devenim Statele Unite ale Europei, a declarat intr-un interviu Lordul Alan Watson, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie.
Inteviul integral cu Lord Watson:
Andra Alexandru: Care este viziunea dumneavoastra despre politica externa a Marii Britanii fata de Uniunea Europeana, avand in vedere evenimentele recente legate de Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare, pe care Marea Britanie nu l-a semnat?
Lordul Watson: Regret faptul ca a fost folosit dreptul de veto. Pana la urma, politica britanica in Uniunea Europeana a fost una de sprijinire a extinderii Uniunii pana la numarul actual de membri, iar la finalul acestui proces am fost izolati, fiind, de fapt, singura tara care s-a opus deciziei. Am avut totusi motive intemeiate. Economia britanica nu poate fi conceputa fara rolul jucat de City of London.
Intr-un fel, ceea ce industria prelucratoare reprezinta pentru Germania sau agricultura pentru Franta, City of London este pentru Marea Britanie si eram ingrijorati ca reglementarile propuse l-ar penaliza si l-ar face prea costisitor pentru investitorii straini.
De fapt, nu eram ingrijorati doar de propria situatie, ci si de faptul ca adoptarea unor asemenea reglementari ar putea inseamna ca destul de multe tranzactii financiare s-ar muta din Europa in totalitate catre New Yok sau Singapore sau in alte zone ale lumii.
AA: Aceasta nu este prima initiativa a UE, care ar fi insemnat cedarea a si mai multa suveranitate catre institutiile europene, cu care Marea Britanie nu a fost de acord. In opinia dumneavoastra, poate fi considerata politica actuala a Marii Britanii in Uniunea Europeana o forma de protectionism fata de dificultatile zonei euro?
Lordul Watson: Asa cum am spus, unul dintre motivele pentru acest veto a fost protejarea City of London de reglementari care ar fi avut un impact negativ asupra sa. Asadar este o forma de protectionism, dar cred ca pozitia fundamentala a Marii Britanii este ceva complet diferit. Ideea de a crea Uniunea Europeana, o Uniune din ce in ce mai unita, a aparut in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand Franta si Germania au suferit in moduri diferite fata de Marea Britanie. Ambele state au fost invinse, ocupate, si au hotarat ca acest lucru sa nu se mai repete. Intr-un fel, acestea aveau rezerve fata de ceea ce inseamna suveranitate nationala, iar celelalte state le-au impartasit viziunea. Experienta britanica in cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost complet diferita. Au fost numeroase pierderi de vieti omenesti si pagube, dar Marea Britanie a fost o putere victorioasa, nefiind invadata. Asadar, britanicii au instinctiv incredere in propria suveranitate, pe care nu o doresc compromisa.
Desi Marea Britanie vine dinspre cu totul alta viziune in ceea ce priveste integrarea europeana, am ajuns intr-un punct relativ similar. Consider ca acceptam intru totul faptul ca integrarea europeana este absolut necesara in anumite sectoare, precum cel al mediului. De asemenea, consider ca in definitiv suntem dispusi sa ne impartim suveranitatea, dar exista totusi o rezerva in privinta acestui lucru.
Si inca ceva, in Marea Britanie nu avem o Constitutie scrisa, avem un Parlament si avem familia regala in Parlament, iar intreaga constructie europeana este bazata pe tratate si constitutii si cred ca instinctiv britanicii sunt neincrezatori in acestea.
AA: In ultima vreme, mass-media au vorbit despre o Europa cu doua viteze. Considerati ca acest scenariu este inevitabil sau se intampla deja?
Lordul Watson: Exista in mod evident diferite dimensiuni la nivelul Uniunii Europene si nu doar in ceea ce priveste Zona Euro. A existat dintotdeauna o relatie mult mai apropiata intre cele sase tari fondatoare ale Uniunii Europene, fata de cele care s-au alaturat ulterior.
Dar intrebarea era despre viteze. Acest lucru ar insemna ca ne indreptam cu totii in aceeasi directie si catre acelasi obiectiv, dar cu viteze diferite, insa nu sunt convins ca exista un singur obiectiv. Consider ca Europa este un dat, Europa este esentiala pentru pozitia fiecarui stat membru in lumea moderna, dar nu cred ca ne indreptam cu totii in aceeasi directie, spre exemplu sa devenim Statele Unite ale Europei.
AA: Aceasta ar fi o alta intrebare, daca din perspectiva dumneavoastra, ideea "Statelor Unite ale Europei" ar fi o optiune viabila, deoarece este sustinuta de anumite personalitati, inclusiv de catre Presedintele Romaniei Traian Basescu?
Lordul Watson: Acesta este un concept foarte dificil, numit uneori Uniune Federala si, bineinteles, atunci cand spui "Statele Unite" te trimite cu gandul ca ar fi precum Statele Unite ale Americii. Eu nu cred ca Uniunea Europeana este precum Statele Unite ale Americii, consider ca este o entitate de sine statatoare, unica, diferita de Statele Unite sau China sau oricare alta. Europa este caracterizata nu doar de scopuri sau interese comune, dar si de diversitate lingvistica, culturala etc.
Ma refer la faptul ca si Romania este constienta de propria identitate, care este diferita, ca si tarile din Regatul Marii Britanii - Scotia, Tara Galilor si Anglia. Nici nu doresc ca acest lucru sa se schimbe, intrucat tocmai aceasta diversitate ne imbogateste.
Sa luam Constitutia americana, care este bazata pe principiul E pluribus unum, unul din cei multi. De fapt, noi am realizat un pluribus si am creat aceasta relatie diferita intre state, o relatie complet noua, care, din punctul meu de vedere va avea o influenta majora asupra lumii in viitor si care va fi copiata in alte locuri pe glob, insa noi nu copiem Statele Unite ale Americii.
Lordul Alan Watson este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie si al Forumului Liderilor in Afaceri al Printului de Wales, precum si Presedinte al companiei CTN Communications.
Dupa ce a absolvit studiile la Cambridge, Lordul Watson a activat ca jurnalist, om de radio si televiziune la BBC World Service, BBC 1 si BBC 2, dar a fost si responsabil pe probleme de mass-media la Comisia Europeana. Fost membru al Grupului de Nivel
Inalt pentru Romania din Parlamentul European in timpul procesului de integrare in UE, Lordul Watson a
fost decorat in anul 2004 cu Ordinul National "Pentru Merit" in grad de Mare Cruce pentru serviciile deosebite aduse tarii noastre, iar in 2011 Universitatea din Bucuresti i-a acordat inaltul titlu academic Doctor Honoris Causa.
AA: Exista, de asemenea, o Politica externa si de securitate comuna (PESC) a Uniunii Europene, insa fiecare stat membru are in acelasi timp propriile interese si initiative de politica externa. Credeti ca PESC este inca relevanta si ar avea potential sa se dezvolte?
Lordul Watson: Da, asa cred, si consider ca acest lucru poate fi deja observat. De multi ani exista un argument relativ steril in dezbaterea daca ar trebui sa existe o Politica de securitate si aparare comuna, iar Marea Britanie a continuat sa sustina faptul ca nu trebuie sa compromitem relatia cu NATO si ca trebuie sa fim atenti la relatia dintre Europa si Statele Unite. Francezii, dimpotriva, erau foarte dornici sa aiba o forta defensiva europeana intr-un fel sau altul si credeau ca ii pot convinge si pe germani sa fie de acord. Dar realitatea este foarte diferita.
Marea Britanie si Franta sunt singurele puteri nucleare in Uniunea Europeana si exista deja o cooperare foarte stransa intre cele doua in ceea ce priveste armele nucleare. A existat cooperare si in cazul Libiei, unde francezii si britanicii chiar actionau impreuna. A existat, de asemenea, un sprijin important si din partea altor tari. Germania este mult mai rezervata sa urmeze acelasi drum, motivul fiind cel de-al Doilea Razboi Mondial si Constitutia, care de fapt ii restrange foarte mult posibilitatea de a actiona in afara granitelor sale. Salut totusi faptul ca a trimis trupe in Afganistan, dar si trecerea de la o armata de conscriptie la o armata de profesionisti.
Asadar, vom constata ca vor fi identificate si alte zone comune, atat in aparare, cat si in politica externa.
Voi incheia acest raspuns prin a evidentia existenta unei asemenea zone foarte importante si anume, relatia cu China si cu Rusia. Fiecare tara europeana are o relatie bilaterala atat cu Rusia, cat si cu China, dar este in interesul nostru sa aratam ca exista si o pozitie europeana atat in domeniul energiei, cat si pe alte subiecte. Cred ca am inregistrat deja un succes in acest sens, prin faptul ca Rusia si China, care, istoric, nu erau dispuse sa recunoasca existenta Uniunii Europene, in acest moment o privesc cu seriozitate.
AA: Cum ar trebui sa incline balanta fragila dintre bilateral vs. politica externa la nivelul UE, in legatura cu asa numitele tari BRICS? Sau este vorba doar de una ori cealalta?
Lordul Watson: Chiar cred ca exista amandoua, dar si ca trebuie jucate ambele variantele. Spre exemplu, Uniunea Europeana a negociat cu succes acorduri comerciale cu Statele Unite, recent cu Japonia, cu Coreea de Sud, si trebuie sa realizam unele asemanatoare cu Rusia si China, insa acest lucru constituie o mare provocare. Nu inseamna insa, ca, spre exemplu, companiile britanice nu se vor duce in China si nu vor incerca sa vanda Chinei.
Intrebarea era insa despre balanta. E posibil ca in urmatoarele decenii, balanta sa se incline catre politica europeana comuna si sa se indeparteze de politicile individuale, dar vor fi mereu discrepante majore.
0
1
