O noua constitutie cu accente foarte nationaliste incepand cu 1 ianuarie, un amestec de reforme controversate, o tara care se confrunta cu mari probleme macroeconomice: in doi ani, premierul conservator Viktor Orban a reusit sa izoleze Ungaria in cadrul Uniunii Europene, scrie AFP.

Pe langa reformele legate de Banca Centrala, justitie, legea electorala, o lege pentru "stabilitatea financiara" ar urma sa impuna pe viitor necesitatea unei majoritati de doua treimi in Parlament pentru a modifica taxa unica (de 16%), iar aceasta masura va lega mainile unui viitor guvern in materie bugetara.

Or, este putin probabil ca un nou guvern sa mai dispuna de o astfel de majoritate, asa cum este cazul in prezent pentru partidului lui Orban, Fidesz.

Multe dintre aceste legi au "valoare constitutionala" si nu vor putea fi modificate in Parlament fara o majoritate de doua treimi.

Guy Verhofstadt, fost premier belgian si presedintele liberalilor in Parlamentul European, considera noua constitutie drept "calul troian al unui sistem politic mai autoritar, bazat pe perpetuarea puterii unui singur partid".

La acestea se adauga instalarea in posturi de raspundere in aparatul de stat a apropiatilor lui Viktor Orban. Presedintele Bancii Centrale, Andras Simor, este ultimul care mai opune rezistenta, dar nu se stie cat timp va mai rezista, in ciuda sustinerii Bancii Centrale Europene.

In sectorul cultural, Fidesz nu a ezitat sa promoveze personalitati notorii de extrema dreapta, inclusiv antisemiti, in mass media publica, marcata de concedieri masive si de pensionarea anticipata a ziaristilor rebeli. In plus, Klubradio, singurul radio de opozitie, si-a pierdut frecventa.

Politica economica "neortodoxa" a lui Viktor Orban - taxe asupra bancilor, grupuri energetice si de telecomunicatii, nationalizarea caselor de pensii private - a provocat prabusirea monedei nationale, forintul, cu peste 20% in raport cu euro, in cursul ultimelor trei luni.

In 29 decembrie, obligatiunile de stat nu si-au gasit cumparator decat la o dobanda de peste 9%, in conditiile in care analistii financiari considera ca o dobanda de peste 7% devine insuportabila.

In ciuda criticilor, inclusiv celei a secretarului american de stat Hillary Clinton, care s-a declarat ingrijorat de "situatia democratiei" in Ungaria, Viktor Orban rezista, parand ca nu este interesat de consecintele pentru tara sa si pentru poporul ungar.

Vineri, el a afirmat fara menajamente: "Nimeni nu poate interveni in procesul legislativ ungar".

Astazi, este asteptata reforma Bancii centrale, in ciuda opozitiei deschise a BCE, noua lege a religiilor, care va reduce de la aproximativ 300 la 14 comunitatile care vor beneficia de subventii publice, dar si o lege privind "crimele comuniste".

Reforma Bancii centrale desfiinteaza prerogativele guvernatorului de a-si alege cei doi adjuncti, care vor reveni de acum inainte sefului guvernului. Consiliul monetar al Bancii centrale va trece de la sapte la noua membri, cei doi membri suplimentari fiind numiti de Parlament, deci de Fidesz.

Aceste evenimente intervin in momentul in care Ungaria, aflata sub presiunea pietelor financiare, in urma degradarii ratingului sau la categoria "junk" de catre Moody's si Standard & Poor's, a fost nevoita sa lanseze un apel de ajutor la UE si la FMI, in ciuda faptului ca Viktor Orban le intorsese anterior spatele.

Salvata de la faliment, in 2008-2009, gratie unui imprumut de 20 de miliarde de euro din partea FMI, a UE si a Bancii Mondiale, Ungaria are acum nevoie de un credit cuprins intre 15 si 20 de miliarde.

Dar negocierile sunt in impas, dupa ce UE si FMI le-au suspendat din cauza reformei Bancii centrale.