In Kosovo, ranile trecutului nu s-au inchis, sarbii din nord refuza in continuare sa recunoasca independenta, in timp ce situatia economica risca sa aduca tensiunile pana la temperatura de explozie. Cu un guvern care cheltuieste cu mult peste posibilitati si 65% din populatie formata din tineri, peisajul din Kosovo balanseaza intre fervoarea independentei si marasmul economic.
Kosovo, cea mai scazuta medie de varsta din Europa
Albanezii kosovari isi vindeca trecutul cu umor. Ariel, un tanar regizor de succes din Pristina, demonstreaza cum inteleg albanezii kosovari sa se impace cu faptul ca inca nu au un loc clar in peisajul international din cauza ca nu au obtinut recunoasterea independentei de la membre UE ca Romania si Spania: "Soldatii spanioli din KFOR se intalnesc cu un albanez kosovar care cum ii vede le spune cu caldura: multumesc, multumesc din suflet. Dar pentru ce, intreaba soldatii mirati, ca doar Spania nu a recunoscut Kosovo ca stat? Kosovarul raspunde: "Pentru ca ati descoperit America".
Albanezii kosovari au umorul intact, dar, cu o Europa preocupata de primavara araba, incep sa se simta uitati, la doi pasi de inima Europei, tocmai in zona cea mai plina de rani si cu potential de insecuritate, in pofida prezentei internationale.
Tinerii au mult timp liber pe care il petrec in cafenele in loc sa fie la munca. La noi cafeaua nu e scumpa
Un tanar kosovar
Entuziasmul declararii independentei inca ii mai motiveaza pe tinerii albanezi din Kosovo, majoritatea cu studii superioare, cu masterate in strainatate, si care, in pofida tentatiei Vestului si Americii, revin in Kosovo si incearca sa isi construiasca aici o viata.
"Avem cea mai tanara populatie din Europa, ceea ce reprezinta in acelasi timp un avantaj si o problema, in conditiile ratei ridicate a somajului", spune Prindon, un tanar care la 30 de ani se considera batran fata de prietenii lui.
Multi tineri gasesc de lucru pe langa organizatiile internationale prezente in Kosovo, dar majoritatea continua sa depinda de parinti. "Tinerii au mult timp liber pe care il petrec in cafenele in loc sa fie la munca". Bine, dar ca sa stai in cafenea ai nevoie de bani, ii spun lui Prindon, care imi raspunde razand: "Ei, la noi cafeaua nu e scumpa".
Statisticile ONU arata ca in Kosovo este cea mai mare rata a somajului din Europa si ca un procent coplesitor al populatiei este gata sa iasa in strada la fel ca "indignatii" spanioli, iar un studiu realizat de Open Society Institute Kosovo avertizeaza ca fara schimbari rapide nu este exclusa o primavara kosovara, dupa modelul celei arabe.
Tinerii stau departe de politica
Asadar, tensiune intr-o zona in care ranile razboiului inca nu s-au inchis. In plus, la fel ca in restul Europei, tinerii aleg sa ignore politica. Fragilitatea coalitiei, disensiunile din PDK (principalul partid de guvernamant) si dificila responsabilizare a liderilor politici dicteaza un ritm lent al reformelor, ceea ce nemultumeste mai ales tineretul. "Cei mai multi tineri nu sunt interesati de politica pentru ca nu mai au incredere in politicieni, care nu au venit cu cine stie ce rezultate. Totusi, prezenta la vot este mult mai buna decat in restul Europei" explica Prindon.
Nu lipsesc nici acuzatiile de trafic de arme care, potrivit rapoartelor internationale, se desfasoara mai ales in zona de Nord locuita predominant de sarbi si de unde politia kosovara pur si simplu a fost alungata de sarbii care nu vor sa accepte independenta a ceea ce ei inca vad a fi o provincie a Serbiei.
Si situatia politica interna este pe muchie de cutit, cu posibile efecte grave asupra securitatii. PDK (Partidul Democrat din Kosovo) principalul partid din coalitie, ramane scindat din cauza acuzatiilor de crime de razboi si reluarea procedurilor judiciare impotriva fostilor membri UCK. Premierul Hashim Thaci este nevoit sa faca un joc abil sub valul de acuzatii ca nu sustine membrii de partid vizati de proceduri judiciare.
In pofida dificultatilor politice si a restrictiilor economice care decurg din nerecunoasterea Kosovo ca stat de catre mai multe tari europene si nu numai, PIB-ul (alimentat de banii trimisi acasa de kosovarii din strainatate de si ajutoare externe) a crescut cu 6%. Inflatia se plaseaza insa la 12%.
Cei mai multi tineri nu sunt interesati de politica pentru ca nu mai au incredere in politicieni
Un tanar kosovar
In ciuda acestei cresteri, FMI considera ca exista riscul incapacitatii de plata pana la finalul anului, mai ales din cauza ca bugetul cuprinde cheltuieli mari fata de resurse, si estimari de crestere a incasarilor care nu sunt clar argumentate.
Misiunile UE, NATO si UNMIK din Kosovo sunt printre cei mai importanti angajatori locali si ofera o sursa constanta si sigura de venit cel putin pentru locuitorii Pristinei. Cadrul monetar functioneaza relativ bine, potrivit Comisiei Europene, dar este nevoie de masuri pentru sectorul financiar si politica de regularizare si supraveghere.
Bancile acorda de multe ori imprumuturi neperformante, iar privatizarile nu au progresat. Functionarea politicilor macroeconomice este din ce in ce mai amenintata de politica fiscala impredictibila, de cresterea cheltuielilor fara acoperire din sistemul guvernamental si de optiunile limitate de finantare.
UE a remarcat ca in ultimul an Kosovo a inregistrat insa si progrese in domeniul competitiei, mai ales in ceea ce priveste politica anti-monopol si ajutoarele de stat si legea achizitiilor publice, insa acum Europa vrea sa vada cum aceste legi sunt aplicate efectiv.
O viata efervescenta
In conditiile in care 5 state europene - printre care si Romania - nu recunosc independenta Kosovo, oamenii spun ca economia locala are de suferit, schimburile economice sunt dificile, circulatia persoanelor la fel, si mai ales au de suferit tinerii care reprezinta aproximativ 65% din populatie.
Dar, in pofida dezamagirilor, Kosovo trece acum prin fervoarea vizibila in anii 90 in Romania. Tinerii dau dovada de initiativa, asa cum a facut Genc Salihu, un tanar muzician care a deschis unul dintre cele mai frecventate locuri din Pristina, cafeneaua "Zi si Noapte".
Genc explica ca locul este mai mult decat o afacere: "Mi-am dat seama ca un astfel de loc ar fi util nu numai pentru muzica mea; este si un fel de institutie neoficiala, un cadru in care oamenii se aduna ca sa comunice, sa trezeasca initiative sociale si culturale, de aceasta cafenea sunt legate si o casa de productie muzicala si o fundatie".
In acorduri de jazz din libraria-cafenea, dintre peretii acoperiti de carti, care adapostesc concerte in fiecare saptamana, Genc face planuri sa deschida la Bucuresti o cafenea-librarie, la fel ca cea din Pristina si nu da semne ca s-ar teme de viitor.
Carmen Gavrila, corespondent Radio Romania in Kosovo
2
4
