Cu fix 200 de ani in urma, Rene Laennec inventa ceea ce avea sa devina icon-ul profesei de medic: stetoscopul. Forma tubulara initiala a dispozitivului s-a transformat si s-a rafinat in timp, permitand fiecarui medic sa-l poarte in jurul gatului, ca pe o medalie pretioasa si indelung dorita. Nici n-a mai contat ca termenul "stetoscop" (provine din alaturarea a doua cuvinte din limba greaca: stetos - piept si scopein - a privi) nu descrie corect activitatile care-i sunt atribuite. Cu stetoscopul nu se vede, ci se asculta diverse zgomote cardiace, pulmonare sau abdominale, iar interpretarea acestora este in masura uneori chiar sa puna diagnosticul unei boli cu precizie 100% (stenoza aortica, pneumonia pneumococica).
Dorinta seculara de a privi in interiorul corpului uman s-a implinit prin intermediul ecografiei; iar dezideratul ca fiecare medic, la patul bolnavului, sa poata nu doar sa auda, ci si sa vada cum functioneaza inima, plamanul si alte organe, prinde viata in aceasta perioada, prin numeroasele dizpozitive miniaturale, portabile, conectate la tableta sau la telefonul mobil al medicului. Companii mari de tehnologie s-au implicat deja in dezvoltarea unor produse din aceasta categorie, indicand clar potentialul.
Dar cum ar fi ca, intr-o zi nu foarte indepartata, nu medicul, ci pacientul sa fie cel care-si va colecta aceste imagini ecografice sau sunete, pe care le va transmite catre un server sau direct catre medicul curant, pentru a fi analizate, fara a fi nevoie de prezenta unui cadru medical?
Nu suna deloc utopic, daca ne gandim ca suntem acum in punctul in care pacientii isi pot face inregistrarea unui EKG cu o singura derivatie, cu un dispozitiv atasat la telefonul mobil (in SUA se testeaza deja EKG-ul cu 6 derivatii), traseu electrocardiografic care poate fi apoi transmis printr-o aplicatie catre un software dedicat sau catre un medic cardiolog. Aceasta este metoda folosita deja in SUA, Australia sau Irlanda pentru screeningul fibrilatiei atriale.
In acelasi spirit, recent, la Consumer Electronic Show Las Vegas 2016, s-a anuntat lansarea primului ceas inteligent care va avea capacitatea de a masura tensiunea arteriala, in mod continuu. Ce diferenta fata de metoda clasica de masurare, si ea veche de cateva decenii, care presupunea macar prezenta unei asistente medicale si un dispozitiv care, in unele spitale romanesti, inca mai este fixat in peretele din cabinetul medicului. In noile conditii, valorile tensiunii arteriale se inregistreaza automat intr-o aplicatie, dand posibilitatea realizarii unor corelatii directe, in viata reala, intre aceste valori tensionale si administrarea tratamentului specific, un anumit regim alimentar si, respectiv, situatiile stresante. Este un sens din ceea ce se numeste medicina personalizata, pe care Societatea Europeana de Cardiologie a promovat-o in ultimii doi ani, atragand atentia asupra importantei auto-monitorizarii tensiunii arteriale la acesti pacienti, in conditiile de zi cu zi - acasa, la serviciu, in parc etc. In consecinta, o astfel de abordare permite ajustarea dozelor de tratament si alte interventii asupra stilului de viata, in timp real, pornind de la date exacte, culese individual.
Am adus doar cateva argumente in sprijinul ideii ca medicina moderna iese din spital (si chiar din cabinetul medicului de familie) si vine tot mai aproape de om, in mediul sau. Desigur, nu vorbim despre boli grave, pentru care internarea este si va fi regula. Evolutia tehnologica a deschis calea implicarii accentuate a pacientului in managementul bolii, avand potentialul de a echilibra balanta dintre medic si pacient, o relatie traditionalista, dominata de ideea "medicul comanda, pacientul executa". Ne aflam nu doar in zorii medicinei personalizate, dar si ai medicinei participative, in care pacientul va avea un rol din ce in ce mai important. Cu conditia sa aiba acces la resurse educationale, la informare continua asupra noilor mijloace de diagnostic si de tratament, si la deschidere din partea medicului.
0
0
