Suntem pe Terra, in acest moment, 7.2 miliarde de oameni. Ne separa multe, dar ne leaga, mai mult ca oricand, enorm de multe lucruri, prin cele peste 25 de miliarde de dispozitive conectate la Internet. La nivelul anului 2020, estimarile arata ca populatia totala va ajunge la 7,6 miliarde de oameni, in timp ce numarul de dispozitive conectate va trece de 50 de miliarde. In medie, fiecare persoana va folosi 6-7 dispozitive, fata de 3-4 in acest moment.
Revolutia digitala isi merita numele: in fiecare minut, la nivel mondial, se inregistreaza 2 milioane de like-uri pe Facebook, 17 ore de upload pe youtube si peste 300.000 de tweets.
Toate acest date sustin aparitia a ceea ce s-ar putea numi IoMT (Internet of Medical Things), fundamentul pentru o noua medicina. mHealth, parte din eHealth, reprezinta probabil domeniul cel mai avansat din ceea ce ar putea fi IoMT.
mHealth este corelat direct cu aparitia telefoanelor inteligente. Cand a inventat, in 1974, telefonul mobil, Martin Cooper nu si-a imaginat ca, peste 4 decenii, numarul de telefoane mobile va fi mai mare, la nivel mondial, decat numarul de periute de dinti sau numarul de toalete. Cifrele pentru Romania sunt, de asemenea, in aceasta tendinta, indicand deopotriva surprindere si o oportunitate istorica.
Telefonul mobil a incetat de mult sa fie doar un dispozitiv folosit pentru receptionarea si efectuarea de apeluri audio sau trimiterea de mesaje scrise. Avem asupra noastra, aproape fiecare dintre noi, un dispozitiv inteligent care, prin simpla apasare a unei inconite de pe ecran, ne poate introduce intr-un univers pana acum accesibil numai medicilor: sanatatea.
Consimtamantul informat al pacientului a fost introdus ca practica in anul 1957, dar abia in ultimii ani balanta informationala dintre medic si pacient a inceput sa se echilibreze. Pana acum, medicul avea informatiile, iar pacientul trebuia sa urmeze conduita prescrisa, fara prea multe comentarii. Nota bene: prescrierea medicamentelor de catre medic se face inca in limba latina :).
Insa lucrurile se schimba, iar telefonul mobil va fi dispozitivul cheie.
In curand, vom putea face analize medicale cu telefonul mobil, daca atasam un dispozitiv cu un cip capabil sa analizeze volume reduse de sange, saliva, urina sau chiar ADN. Tehnologia se afla in faza de testare avansata, iar aplicatiile practice pot merge de la genotiparea rapida in vederea stabilirii interactiunii dintre pacient si un medicament care urmeaza a fi administrat, si pana la secventierea rapida a unei bacterii in vederea determinarii tipului acesteia, pentru alegerea antibioticului eficient (fara a mai astepta antibiograma, cum se intampla acum, timp de 72 de ore).
In diferite etape de dezvoltare se afla si versiunile "mobile" ale diferitelor aparate folosite astazi in medicina pentru diagnosticul bolilor. La UCLA este in fazele incipiente de dezvoltare un mini-aparat de radiologie, care va functiona conectat la telefonul mobil, principiul fiind triboluminescenta. Se lucreaza chiar si la un RMN portabil, cu dimensiuni reduse, de 10/10 cm, care ar putea furniza informatii esentiale pentru diagnosticul cancerului cutanat, determinand aspectul molecular, nu imagistic, cum este cazul aparatelor folosite acum in clinica.
Spre deosebire de RMN si radiologie, ecografia pe telefonul mobil este deja aici si poarta numele Vscan. Vscan poate oferi imaginea cavitatilor inimii in timp real, fiind practic un ecograf de dimensiunile unui stetoscop, usor de folosit in mod curent, la toti bolnavii. Vscan este deja utilizat in SUA, doua universitati punand la dispozitie aparatul studentilor inca din primul an de curs, in locul stetoscopului. Un scurt recurs la memorie: anul viitor se vor implini 200 de ani de cand stetoscopul este folosit in medicina.
Tot la telefonul mobil se poate conecta si un otoscop. Acesta este un dispozitiv care faciliteaza diagnosticarea infectiilor urechii medii, foarte frecvente la copiii mici. Imaginea poate fi captata, de exemplu, de catre parinti si trimisa medicului ORL-ist, prin email, fara a mai fi nevoie sa se deplaseze cu copilul la spital. Diagnosticul se poate pune, astfel, de la distanta. Si tot de la distanta s-ar putea realiza, in curand, si diagnosticul bolii Parkinson. Proiectul Parkinson's Voice isi propune recunoasterea primelor semne ale bolii - modificarea vocii, prin afectarea musculaturii laringelui - si se afla acum in etapa de inrolare a pacientilor si de stabilire a algoritmului de screening.
mHealth va schimba si domeniul studiilor clinice, asa cum le stim astazi, iar compania Apple a lansat deja marea provocare catre lumea stiintifica mondiala: AppleResearchKit, aplicatia care duce la nivelul urmator ideea de studiu clinic, prin inrolarea pacientului via smartphone. Apple a lansat aplicatia in aceasta primavara, anuntand simultan si primele 5 proiecte de cercetare (in domeniul astmului, al cancerului la san, al bolii parkinson, al bolilor cardiovasculare si al diabet), derulate impreuna cu universitatii si institute prestigioase, ca Stanford University si MD Anderson Cancer Center.
Si pentru a avea o imagine a impactului acestei aplicatii, reprezentantii Stanford University au anuntat, in cadrul PMWC Oxford 2015, ca numarul pacientilor eligibili inrolati in studiu via Apple ResearchKit in prima zi de la lansare este egal cu numarul de pacienti pe care ar fi reusit sa-i inroleze intr-un studiu clinic, pe calea clasica, intr-un an de zile.
Like, Share si Comment.
