Cu 10 ani in urma, nu ne-am fi imaginat ca taximetristul, in loc sa deschida o harta mare cat parbrizul pe care sa caute adresa, nu va face altceva decat sa tasteze numele si numarul strazii pe un ecran, iar apasand "cauta" va avea reprezentarea traseului pana la destinatie, cu estimarea timpului si a costului calatoriei.
Aceasta schimbarea a devenit posibila prin lansarea, in luna iunie 2005, a aplicatiei Google Map. Deodata, fiecare dintre noi, de pe computer, iar apoi de pe tableta si telefonul mobil, avea intreaga lume la degetul aratator. Tari, orase, cartiere, strazi, cladiri se dezbraca de secrete la simpla atingere a ecranelor.
De ce n-ar fi posibila o astfel de excursie, cu viza curativa, si in interiorul organismului nostru? O echipa de la Harvard University a reusit, folosind o tehnologie bazata pe rezonanta magnetica si algoritmul Google Map, sa patrunda pana la nivelul celulelor din articulatii, oferind imagini unice.
Universul din interiorul celulei umane a fascinat de secole oamenii de stiinta, aflati in cautarea leacului pentru diverse boli. Pentru descoperirea ribozomilor (organite celulare care produc proteine), savantul roman George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Medicina, in 1974. Proteinele sunt esentiale pentru functionarea organismului, acestea fiind produse printr-un proces complex care pleaca de la molecula de ADN.
In jurul ADN-ului a vibrat comunitatea stiintifica in ultimele 6 decenii, de la descoperirea structurii dublu-helix (Watson, Crick, 1953) la secventierea completa (Human Genome Project, 2003). Daca, in urma cu 10 ani, secventierea completa a genomului uman (identificarea tuturor genelor) a costat peste 100 de milioane de dolari, pretul a scazut acum pana la 1.000 de dolari, ca urmare a dezvoltarii mijloacelor tehnologice. Astfel s-au pus bazele unei noi discipline, genomica, si a unui nou curent, medicina genomica. Medicina practicata pornind de la informatia continuta in ADN.
Medicina genomica este deja o realitate in oncologie. Cunoscuta sub numele de medicina personalizata (sau medicina de precizie), medicina genomica abordeaza pacientii urmarind principiul: tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. In anul 2014, 45% dintre medicamentele aprobate de FDA pentru tratamentul cancerului au la baza principiile medicinei genomice.
Dar studiul genomului nu este totul. Cercetarea merge mai departe. Pe acelasi model, sunt in plina detenta discipline precum proteomica, transcriptomica sau metabolomica. Toate acestea studieaza profile dinamice derivand din informatia primordiala continuta in ADN (functiile proteinelor, ale fragmentelor de ADN sau ARN, ale diversilor metaboliti). Exista supozitia rezonabila ca, in viitorul deloc indepartat, terapiile pentru diverse boli grave se vor dezvolta la intersectia dintre genomica, proteomica, transcriptomica, metabolomica si alte discipline "omice" care vor pune, cu adevarat si in sens propriu, pacientul in centrul sistemului de sanatate.
Exista si alte domenii din categoria "omicelor" care completeaza tabloul inovatiei in medicina. Studiul microbiomului (totalitatea microorganismelor intalnite pe corpul nostru) aduce din ce in ce mai multe informatii despre modul in care interactionam cu microorganismele. Unei celule proprii omului ii corespund 10 celulele din microbiom; practic suntem "tolerati" in acest ansamblu de virusuri, bacterii, fungi, iar date recente de la DKFZ Heideilberg sustin ipoteza implicarii factorilor infectiosi in dezvoltarea nu doar a cancerului de col uterin (HPV), ci si a cancerului colo-rectal. Este o ipoteza care trebuie urmarita. Este o ipoteza care trebuie urmarita.
Deloc in ultimul rand, o alta disciplina esentiala pentru implementarea pe scara larga a medicinei omice este economia sanitara. Daca GoogleMap ne ajuta sa aflam drumul catre destinatie fara a apela la hartile clasice, cu pete de cafea din loc in loc, trebuie sa avem capacitatea de a estima si costul deplasarii, nu?
0
2
