Democratia poate insemna dictatura majoritatii. // De aceea poporul nu e intrebat pe teme care tin de economie de ex., cum ar vota oamenii daca i-am intreba "vreti sa platiti taxe ?". "Statul democratic" este asadar o contradictie fiindca el percepe taxe fara sa intrebe oamenii daca si mai ales cat vor sa fie taxele. Vedeti ca insasi intrebarea e importanta. Ar fi putut fi foarte bine "vreti sa mai aveti scoli, spitale, politie, etc?". Asta nu inseamna ca statul sau democratia sunt chestii rele, insa nuantele conteaza, nu ideologiile butucanoase care voiau sa rezolve problemele printr-un set de idei fixe. De la Hitler, care si el a fost ales democratic si pana la un stat plin de oameni care aleg in cunostinta de cauza, care sunt intrebati des si care pot lua o problema si o discuta pe toate partile iar cand se hotarasc sa mearga int-o directie sa traga toti, e o cale lunga. Noi nu putem discuta, nu putem vedea prea departe, rezonam inca prea bine la lozinci si mai putin la logica. Nu cautam pe net de ex. pareri economice ale prof. universitari de la Oxford, ne-ar produce oricum lehamite daca le-am citi, in schimb duduie netul de lozinci, parerologi si alti semidocti. Acum constatam ca nu e neaparat ceva specific post-comunismului, ci se intampla in toata lumea si se numeste post-truth. Adica generatia "bulelor" informationale de pe Facebook . Cand majoritatile electorale nu isi pot rezolva problemele de baza, cum e in Romania unde aproape jumatate sta la tara pe ajutoare sociale, democratia nu mai e o chestie de ales intre programe, figuri de politicieni, dezvoltare pe termen lung, ci hai sa iesim la vot ca sa spoliem o minoritate de cat mai multi bani. Problemele demografice, cati pensionari la cati angajati, cati oameni la tara vs. cati la oras, cati "tarani" platesc taxe, ne fac o tara aparte, chiar si in coltul asta de lume si, suprapunandu-se peste problemele democratiei de pe tot Globul. De aici trag concluzia ca democratia se poate privi din multe unghiuri, nu numai daca oamenii voteaza o data la 4 ani.