Dupa ce Grecia a adoptat un plan de masuri extrem de dur, care ar putea afecta coeziunea sociala a statului elen, o serie de alte tari considerate vulnerabile au trecut la masuri similare pentru a nu fi afectate de „sindromul elen”. In afara tarilor PIIGS- Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania mai sunt considerate vulnerabile si unele state din Europa de Sud-Est, din cauza expunerilor mari pe care bancile straine le au in regiune si a dificultatilor economice rezultate in urma crizei. Iata masurile luate de o serie de state, maine urmand sa publicam a doua parte a acestui text, cu masurile luate de celelalte state vulnerabile.
- SPANIA
A anuntat un program de austeritate in valoare de 50 miliarde de euro, incercand sa arate pietelor ca nu va avea aceleasi probleme financiare ca si Grecia. Spaniolii se asteapta ca deficitul fiscal sa scada de la 9,8%% din PIB in 2010, la 5,3% din PIB in 2012. E drept, pretul acestui efort va costa datoria publica a Spaniei, care s-ar putea dubla in 2010 (fata de 2008).
Presedintele Organizatiei patronale spaniole (CEOE), Gerardo Diaz Ferran, a propus miercuri un nou tip de contract pe perioada nedeterminata, cu un nivel scazut de protectie sociala, pentru a stimula crearea de locuri de munca, in conditiile in care somajul a ajuns la aproape 20 la suta din totalul populatiei active, transmite AFP.
-prelungirea de la 65 la 67 de ani a varstei de pensionare -reducerea cu 50 de miliarde de euro a tuturor cheltuielilor guvernamentale, exceptie facand ajutorul de somaj, investitiile in cercetare si dezvoltare, cheltuielile in domeniul educatiei
Ministrul de finante spaniol
"Spania sufera de doua probleme fata de vecinii sai: un volum de locuri de munca redus, si un numar ridicat de contracte pe perioada determinata", a explicat Diaz, intr-un interviu publicat in cotidianul El Pais.
El a propus un nou contract pe perioada nedeterminata, stabil, dar cu un nivel de indemnizatie intermediar, dupa modelul francez. De asemenea, Diaz doreste limitarea interventiei serviciilor administrative in concedierile colective.
Aceasta propunere intervine intr-un context social tensionat. Sindicatele au manifestat in ultimele zile in numeroase orase din Spania, impotriva propunerii guvernului de a prelungi la 67 de ani varsta legala de iesire la pensie, de la 65 de ani la ora actuala.
Ministrul de finante spaniol a mai spus ca toate cheltuielile guvernamentale si politicile vor fi afectate de aceste reduceri, mai putin ajutorul de somaj, investitiile in cercetare si dezvoltare si cheltuielile in domeniul educatiei. Guvernul spaniol mizeaza pe o crestere de 3% in 2012, nivel optimist, dupa cum apreciaza analistii.
Ei se tem ca Spania este condamnata la ani de crestere incetinita din cauza colapsului industriei constructiilor, care a reprezentat motorul cresterii economiei in ultimul deceniu.
- PORTUGALIA
Portugalia a anuntat un plan de masuri de austeritate, pentru a evita o criza a datoriei similara cu cea din Grecia, inghetand salariile functionarilor, reducand investitiile si relansand privatizarile.
Planul de reducere a deficitului bugetar de la 9,3 procente anul trecut pana la 2,8 procente in 2013 „se bazeaza, esential pe reducerea cheltuielilor publice”, a declarat ministrul portughez de Finante, Teixeira dos Santos. Reducerea cheltuielilor vor fi responsabile pentru 50% din ajustare, in timp ce masurile pe partea veniturilor vor avea o
-inghetarea salariilor functionarilor
-reducerea investitiilor
-relansarea privatizarilor
-reducerea deficitului bugetar se bazeaza pe reducerea cheltuielilor publice
-reducerea cheltuielilor vor fi responsabile pentru 50% in timp ce veniturile vor contribui cu 16% la ajustare
-plafonarea ajutoarelor sociale
- impozitarea cu 45% a veniturilor mai mari de 150.000 euro/an
Teixeira dos Santos, ministrul de Finante portughez
contributie de 16% la ajustare, iar guvernul se asteapta ca cresterea economica sa furnizeze restul ajustarii.
Conform planurilor autoritatilor de la Lisabona, pana in 2013 cresterea salariilor angajatilor din sectorul public va fi mai mica decat inflatia.
Ajutoarele sociale vor fi plafonate, veniturile mai mari de 150.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 45 de procente, cheltuielile pentru achizitionarea de noi echipamente militate vor fi reduse cu 40 de procente, iar planurile referitoare la constructia unei linii de tren de mare viteza intre Portugalia si Spania va fi amanata cu cel putin doi ani.
Pe partea veniturilor, guvernul de la Lisabona are de gand sa stranga sase miliarde de euro in urmatorii patru ani, dintre care 1,2 miliarde de euro numai in 2010, de pe urma unui „numar semnificativ de privatizari”, care vor fi precizate ulterior, a adaugat Teixeira dos Santos.
Potrivit ministrului de Finante, aceste privatizari vor permite „tinerea sub control a datoriei publice care va creste progresiv pana la 91 de procente din PIB in 2012, dar va fi redusa la 89,3 procente din PIB in 2013”.
Guvernul de la Lisabona mizeaza si pe imbunatatirea ritmului de crestere, care, potrivit lui Teixeira dos Santos, ar urma sa ajunga la 1,7 procente in 2013. Dupa o contractie de 2,7 procente anul trecut, in 2010 economia portugheza ar urma sa inregistreze o crestere de 0,7 procente, urmata de o crestere de 0,9 procente in 2011 si una de 1,3 procente in 2012.
Teixeira dos Santos a cerut Opozitiei sa sprijine acest program, care va face obiectul consultarilor cu partenerii sociali si toate partidele politice, inainte de a fi prezentat in parlament pe data de 25 martie. Guvernul socialist este minoritar in parlament dupa alegerile legislative din luna septembrie. Toate masurile anuntate fac parte dintr-un plan de austeritate pe patru ani destinat sa convinga pietele financiare si celelalte state din zona euro ca Portugalia este capabila sa-si puna in ordine finantele publice si sa evite problemele fiscale cu care se confrunta Grecia.
- GRECIA
Grecii, care se confrunta cu masuri de austeritate drastice impuse guvernul de la Atena, raman circumspecti in ceea ce priveste eficacitatea respectivului plan, care, potrivit unor analisti, ar putea agrava si mai mult starea de recesiune a tarii.
-majorarea TVA cu doua puncte procentuale,la 21%
-reducerea bonusurilor salariale din sectorul public cu 30%,
-scumpirea accizelor la alcool, tutun si combustibil
-inghetarea pensiilor de stat pentru un an
Planul al III-lea adoptat in ultimele trei luni in Grecia
Adoptarea planului de austeritate a antrenat deja o puternica reactie din partea sindicatelor centrale, cum ar fi GSEE si Adedy, ce reunesc salariati din sectorul privat si respectiv cel public si care au facut apel la o greva generala astazi, 11 martie.
Potrivit unui prim sondaj realizat de institutul Kapa Research si publicat de cotidianul To Vima, grecii sunt divizati in ceea ce priveste ansamblul masurilor menite sa stopeze degringolada financiara din finantele publice si sa faca economii de 4,8 miliarde de euro. Astfel, circa 48% dintre persoanele intervievate se opun planului de austeritate, in timp ce 46,6% se declara de acord.
Cu o rata a saraciei de circa 20% la nivel national si un somaj de peste 10%, masurile de austeritate, care presupun reduceri salariale, inghetarea pensiilor si majorarea cu doua puncte a TVA-ului /21%/, „risca sa adanceasca si mai mult Grecia in recesiune”, considera politologul Michalis Spourdalakis.
Presa elena atentiona guvernul socialist de la Atena, aflat la putere din octombrie anul trecut, in legatura cu cresterea nemultumirii sociale la nivel national. Intr-un interviu publicat in saptamanalul grec Kosmos tou Ependyti, premierul grec si-a asigurat concetatenii ca „sacrificiile lor nu vor fi zadarnice” si ca in viitor vor fi luate masuri in „vederea cresterii si ameliorarii competitivitatii”.
Planul de austeritate prevede reducerea spectaculoasei datorii publice /113 % din PIB/ si a deficitului public /12,7%/ ale Greciei.
- BULGARIA
Bulgaria este expusa „calului troian” elen, din cauza expunerii mari- 28% - a bancilor grecesti pe piata locala. Bulgaria, care s-a alaturat Uniunii Europene in 2007, a raportat in 2009 cel mai mic deficit bugetar dintre cele 27 de state membre ale UE, potrivit declaratiilor lui Simeon Djankov- 0,8% din PIB in 2009.
-inghetarea salariilor din sectorul bugetar
-inghetarea pensiilor
-anularea proiectelor costisitoare de investitii publice
-reducerea cheltuielilor bugetare cu 15%. Ca urmare, deficitul bugetar al guvernului de la Sofia a fost redus cu 81%.
Simeon Djankov, ministrul bulgar de Finante
Arhitectul masurilor de austeritate este ministrul finantelor, Simeon Djankov, un fost economist la Banca Mondiala, care se bucura de o mare popularitate in tara natala.
Confruntat cu suspendarea fondurilor europene destinate Bulgariei, cu o criza a industriei otelului, o bula in sectorul imobiliar si un exod al investitorilor straini, asa cum s-a intamplat in toate tarile din Europa Centrala si de Est de altfel, Djankov a trecut la masuri hotarate de reducere a cheltuielilor guvernamentale si de echilibrare a finantelor publice.
De la preluarea ministerului finantelor, acesta a inghetat salariile din sectorul bugetar si pensiile, a anulat proiecte costisitoare de investitii publice si a redus cheltuielile bugetare cu 15%. Ca urmare, deficitul bugetar al guvernului de la Sofia a fost redus dramatic, de la 412 milioane de dolari in luna iulie la 76,5 milioane de dolari in luna august, o scadere de 81%.
Conform declaratiilor lui Simeon Djankov, mentinerea deficitului bugetar sub nivelul care ar putea pune in pericol cursul de schimb fix al levei fata de euro si, prin urmare, aderarea Bulgariei la mecanismul european al ratelor de schimb (ERM-II) este o prioritate nationala.
Desi masurile de austeritate bugetara sunt adesea privite cu ostilitate de public, electoratul bulgar a infirmat aceasta opinie curenta. Actualul guvern de la Sofia a castigat nu numai aprecierile multor economisti internationali pentru actiunile sale ferme, ci si cel mai ridicat scor in sondaje obtinut de vreun guvern post-comunist bulgar.
Potrivit lui Djankov, economia bulgara va indeplini toate criteriile oficiale pentru a adera la zona euro, insa in prezent eforturile sunt indreptate in principal spre evitarea aparitiei unui deficit bugetar de peste 3% din Produsul Intern Brut.
Recesiunea economica globala a afectat cererea interna si importurile, diminuand deficitul balantei comerciale externe, in timp ce inflatia a inceput sa scada. Bulgaria functioneaza sub un sistem de tip consiliu monetar (Currency Board) care pastreaza leva legata de euro la un curs de schimb de 1,95583 leva pentru un euro. Djankov a subliniat ca Bulgaria va mentine consiliul monetar pana la intrarea in zona euro.
0
0
