Legea evaziunii fiscale va fi modificată, conform unui proiect depus de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă la Senat. Proiectul mai prevede și faptul că DNA va avea noi competențe, dar rămâne de văzut, în acest context, dacă va mai avea timp să verifice cazurile de corupție.
Proiect lege evaziune fiscală pregătit de Ciolacu și Ciucă - click pentru a deschide
Vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
- evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
- executarea de evidente contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;
- folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor;
- utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.
Practic, au fost modificate unele prevederi și s-au introdus altele noi.
Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
*În prezent, suma din Lege (la acel articol 9) pentru infracțiuni este de 100.000 euro și limita pedepsei este de 2 ani.
Dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 1 milion euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.
*În prezent suma este de 500.000 euro, iar limita pentru pedeapsă este de 3 ani.
Se mai introduc o serie de infracțiuni
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi orice acţiune sau inacţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puţin 1 milion euro, în echivalentul monedei naţionale, a resurselor bugetului de stat, prin:
- utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;
- nedivulgarea în mod intenţionat de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii;
- prezentarea de declaraţii corecte, declaraţii electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.
Tentativa la infracţiunea aceasta se pedepseşte.
Infracțiune nouă: închisoare de la 3 la 10 ani în zona creditării firmei
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda operaţiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăţi cu sume de bani care provin din omisiunea evidenţierii în actele contabile, a operaţiunilor comerciale efectuate şi/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili.
Având în vedere toate cele de mai sus, cauzele cu care Parchetele de pe lângă Tribunale, Parchetele de pe lângă Curţile de Apel şi Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost sesizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală vor fi soluţionate în continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei.
Actele şi lucrările efectuate până la data intrării în vigoare a legii rămân valabile.
Termenul de prescripție a infracțiunii de evaziune
În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală termenul de prescripţie al răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracţiunii.
Cu alte cuvinte, se introduce acel articol pe lângă cele din lege care se află și astăzi și vor rămâne:
“În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
Dispoziţiile prevăzute nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederi”.
DNA se va ocupa de evaziunea fiscală
Conform proiectului pregătit de Ciolacu și Ciucă, vor fi de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de calitatea persoanei, anumite infracțiuni dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare de 5 milioane de lei.
Mai exact, este vorba despre stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, ce se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani. Inclusiv asocierea în vederea săvârşirii faptei ce se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani.
De asemenea, inclusiv noile prevederi menționate la începutul textului, vor fi de competența DNA, precum și acţiunea sau inacţiunea comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puţin 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, a resurselor bugetului de stat.
Practic, întreg articol 9 (cu noile modificări propuse) din Legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot efectua urmărirea penală cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, inclusiv autonom, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa aceleiaşi direcţii.
Ei vor efectua în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile menționate.
Rămâne de văzut dacă DNA va mai avea timp să verifice mediul politic având în vedere noile atribuții.
Cauzele cu care Parchetele de pe lângă Tribunale, Parchetele de pe lângă Curţile de Apel şi Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost sesizate până la data intrării în vigoare a legii, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală vor fi soluţionate în continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei.
0
7
