Rata sărăciei relative a înregistrat un minim al ultimilor 15 ani, dar cu disparități regionale importante, arată o analiză comună a Institutului Național de Statistică și a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.
Regiunea București-Ilfov are cea mai mică rată de sărăcie, însă provocări mari sunt în regiunile Nord- Est, Sud-Est și Vest, unde rata sărăciei relative a crescut, îndepărtându-se de ținta strategiei naționale.
Rata obezității a crescut, acest fenomen necesitând monitorizare și acțiuni în domeniul sănătății publice
Regiunea București- Ilfov și regiunea de Vest au înregistrat rate mai scăzute de obezitate, evidențiind nevoia de abordare regională în politicile de sănătate.
La nivel regional, în doar două regiuni din opt se înregistra o rată a obezității sub ținta de 10%: regiunea București-Ilfov (6,9%) și regiunea de Vest (8,8%). Rata de obezitate din regiunea Centru (13,8% în 2019) este cu 6,9 p.p. mai mare decât cea înregistrată în regiunea București-Ilfov (6,9%) și cu 2,9 p.p. mai mare decât media pe țară (10,9%).
Din cele opt regiuni ale României, în șapte se înregistrează un trend crescător, astfel că, dacă se va păstra rata medie anuală din perioada 2014-2019, în anul 2030 aceste regiuni vor depăși ținta de 10% stabilită în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). În acest context, e nevoie de măsuri de sănătate publică, atât la nivel de țară, cât și pe fiecare regiune în parte, în funcție de specificul ei, pentru corecția evoluției indicatorului.
Creșterea ratei mortalității cauzate de boli cardiovasculare, diabet și boli respiratorii în majoritatea regiunilor
Asta reprezintă o provocare pentru sistemul național de sănătate, manifestându-se nevoia unei abordări integrate, orientată către prevenție, în toate politicile de sănătate.
Numărul deceselor cauzate de afecțiuni respiratorii a ajuns la 29.607 în anul 2022 în creștere cu 17.297 față de anul 2008. Aceeași tendință de creștere s-a înregistrat și la nivelul regiunilor de dezvoltare, cea mai mare rată medie anuală de creștere fiind înregistrată în regiunea București-Ilfov (8,96%), iar cea mai mică în regiunea Sud-Vest Oltenia (4,52%).
Între regiunile de dezvoltare nu sunt diferențe semnificative, numărul deceselor cauzate de afecțiuni respiratorii fiind de numai 1,8 ori mai mare în regiunea Sud-Muntenia față de regiunea Vest.
Numărul deceselor cauzate de afecțiuni cardiovasculare a scăzut de la 153.137 în anul 2008 la 150.561 în anul 2022, cu o rată medie anuală de creștere de -0,12%. La nivel regional s-au înregistrat atât scăderi (regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest) cât și creșteri (regiunile Nord-Est, Sud-Est și București Ilfov) în anul 2022 față de 2008. Între regiunile de dezvoltare se observă discrepanțe, astfel, în regiunea Sud-Muntenia numărul deceselor cauzate de afecțiuni cardiovasculare a fost de 2 ori mai mare decât în regiunea Vest, în anul 2022.
Rata de ocupare a populației prezintă o discrepanță semnificativă între nivelul național și media UE
La nivel teritorial, regiunea București-Ilfov se evidențiază prin rate mai ridicate de ocupare.
În perioada 2008-2022 rata medie anuală de creștere a ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de numai 0,06%. Păstrând această rată medie anuală de creștere până în anul 2030, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) ar putea ajunge la 63,4%, cu 6,4 p.p. sub nivelul UE din anul 2022.
Rata de ocupare din regiunea București-Ilfov (74,2% în anul 2022) era cu 17,1 p.p. mai mare decât cea înregistrată în regiunea Sud-Vest Oltenia (57,1% în anul 2022) și cu 11,1 p.p. mai mare decât media pe țară în același an (63,1%). Aceste date oferă o perspectivă asupra evoluției ratei de ocupare în diferite regiuni ale României în perioada analizată, indicând tendințe de creștere sau scădere în funcție de fiecare regiune.
Este important să se analizeze factorii care influențează aceste tendințe și să se ia măsuri pentru a îmbunătăți ratele de ocupare, în special în regiunile care înregistrează scăderi semnificative.
Venitul mediu lunar pe gospodărie a crescut, dar inegalitățile între regiuni persistă
Este necesară continuarea eforturilor de reducere disparităților regionale, pentru a asigura creșterea economică sustenabilă în toate regiunile de dezvoltare.
Venitul total mediu lunar pe o gospodărie a înregistrat o creștere semnificativă în perioada 2008-2022, de la 2.131,7 lei la 6.464,1 lei. Diferența dintre acești doi ani este de 4.332,5 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 3 ori, cu o rată medie anuală de creștere de 8,25%. Aceasta indică o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai al populației în această perioadă.
În regiunea București-Ilfov a fost înregistrată cea mai mare creștere a venitului total mediu pe o gospodărie, de 3,4 ori, de la 2.845,5 lei în anul 2008 la 9.590,9 lei în anul 2022. Aceasta este regiunea cu cel mai mare nivel al venitului în anul 2022, cu 86,4% mai mare decât cel înregistrat în regiunea Nord-Est, unde a fost cel mai mic nivel al venitului mediu lunar pe gospodărie, de 5.145,4 lei.
Regiunea Nord-Vest este regiunea situată pe locul doi din punctul de vedere al venitului mediu lunar pe o gospodărie, care a crescut de la 2.193,7 lei în 2008 la 6.992,3 lei în 2022, diferența de 4.798,6 lei reprezentând o creștere de 3,2 ori, iar rata medie anuală de creștere din perioada 2008-2022 a fost de 8,63%.
A existat o creștere semnificativă a veniturilor medii lunare pe gospodărie în toate regiunile, reflectând o îmbunătățire majoră a nivelului de trai al populației în România în această perioadă. Cu toate acestea, există inegalități la nivel teritorial, cu regiunea București-Ilfov înregistrând cele mai mari venituri medii, în timp ce regiunile Nord-Est și Sud-Est au avut venituri medii mai reduse.
Au fost înregistrate progrese în conectarea la sistemele de apă potabilă, însă sunt necesare mai multe acțiuni pentru a atinge ținta de 90% până în 2030
Există discrepanțe mari între regiunile de dezvoltare, București- Ilfov atingând deja ținta stabilită.
Populația conectată la sistemul public de alimentare cu apă a crescut de la 11.337 mii persoane în anul 2008, la 14.277 mii persoane în 2022, rata medie anuală de creștere din această perioadă fiind de 1,66%.
Pentru atingerea țintei 2030, de 90% grad de conectare a populație, este necesar ca rata medie anuală de creștere din următorii ani să fie accelerată la 1,86%. Regiunea Nord-Vest a avut cea mai mare rată medie anuală de creștere în perioada 2008-2022, de 2,21%, populația conectată crescând cu 35,9%.
La polul opus se situează regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia cu cea mai scăzută rată medie anuală de creștere, de 1,44%, populația conectată înregistrând creșteri ale populației conectate cu 22,2%, respectiv 22,1%.
Singura regiune de dezvoltare, care a atins deja ținta 2030, este București-Ilfov. Regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Est și Vest vor atinge ținta 2030 în condițiile menținerii ratei medii anuale de creștere din perioada 2008-2022. Pentru celelalte trei regiuni este necesară accelerarea ratei medii anuale de creștere pentru atingerea țintei 2030: Nord-Est (3,58%), Sud- Vest Oltenia (2,74%), Sud-Muntenia (2,17%).
Accesul populației la serviciul public de alimentare cu apă conduce la îmbunătățirea nivelului și condițiilor de trai. De asemenea, extinderea alimentării cu apă contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate, atât prin asigurarea igienei personale și a gospodăriei, precum și prin consumul apei potabile care îndeplinește standarde foarte stricte de calitate, astfel încât populația este protejată de efectele adverse ale contaminării apei.
Creșterea semnificativă a numărului de vehicule electrice confirmă schimbările în preferințele consumatorilor și nevoia de a dezvolta infrastructura
Mașinile cu zero emisii au început să cucerească tot mai mulți români, sub impactul exploziei prețurilor la combustibili și a costului mai mic de întreținere decât în cazul modelelor cu ardere internă. Astfel, în perioada 2008–2022, numărul de vehicule electrice înmatriculate în România a avut o rată medie anuală de creștere de 96,82%, ajungând la 26.182 la finalul anului 2022.
În anul 2022, a fost înregistrat cel mai mare număr de vehicule electrice (12.886 vehicule), de 1,9 ori mai mult decât în anul 2021 (6.896 vehicule). La nivel teritorial, 69,1% din numărul de vehicule electrice înregistrate până la sfârșitul anului 2022 a fost concentrat în trei regiuni de dezvoltare: regiunea București-Ilfov (46,6%), regiunea Nord-Vest (12,6%) și regiunea Centru (10,0%). Regiunea Sud-Vest Oltenia a avut cel mai mic număr de vehicule electrice înregistrate până la sfârșitul anului 2022 (reprezentând 4,7% din total).
Anul 2030 va fi un an extrem de important pentru industria auto din lume. Cei mai mulți producători de automobile vor construi și comercializa doar mașini electrice începând cu acel an. Evoluția numărului de vehicule electrice, la nivel național, este strâns legată de modul în care industria, în ansamblul ei, abordează în continuare problema anxietății consumatorilor legate de autonomie, în special în cazul celor care nu au garaj sau al celor care călătoresc pe distanțe lungi. Soluțiile implică eforturi comune ale producătorilor de vehicule electrice, furnizorilor de energie electrică, guvernelor și proprietarilor de centre comerciale, complexe rezidențiale, spații de cazare turistică etc.
Scăderea numărului de clădiri rezidențiale reabilitate termic
În anul 2022, la nivel național, au fost reabilitate termic 29 de clădiri rezidențiale. Față de anul 2009, numărul de clădiri rezidențiale reabilitate termic prin Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (derulat conform OUG nr.18/2009, cu modificările și completările ulterioare), a avut o scădere de peste 90,0%, atât pe fondul modificărilor legislative, cât și al reducerii fondurilor aprobate pentru acest program. Comparativ cu anul precedent, în anul 2022, numărul
de clădiri rezidențiale reabilitate termic s-a redus cu 58,6%.
La nivel teritorial, 58,6% dintre clădirile rezidențiale reabilitate termic în anul 2022, au fost în regiunea București-Ilfov. În regiunile Nord-Vest și Sud-Est nu a fost reabilitată termic nicio clădire în anul 2022, situație valabilă deasemenea atât pentru regiunea Nord-Est în perioada 2020-2022, cât și pentru regiunea Vest, în perioada 2021-2022.
Transportul public de pasageri a scăzut. În special în regiunea București- Ilfov
Transportul rutier de pasageri s-a diminuat de la 297 milioane pasageri în anul 2008, la 278 milioane pasageri în 2022 (-6,4%).
În același timp, există discrepanțe mari în dinamica transportului rutier de pasageri între regiunile de dezvoltare. Astfel, în perioada 2008-2022, regiunea Nord-Vest a înregistrat o creștere cu 44,4%, iar la polul opus s-a aflat regiunea Sud-Est cu o scădere de 46,1%.
Transportul rutier joacă un rol important în stimularea creșterii economice, contribuie la îmbunătățirea accesului la locurile de muncă, educație și servicii de sănătate, conectează zonele rurale sau izolate la centrele urbane și la infrastructura esențială.
Pentru a se păstra un echilibru între dezvoltarea economică, socială și protecția mediului, este necesară promovarea soluțiilor de mobilitate cu emisii reduse, dezvoltarea urbană planificată în mod sustenabil, investiții în cercetare pentru realizarea unor tehnologii inovatoare în industria transporturilor.
Temperatura medie anuală a crescut, reflectând schimbările climatice, iar scăderea cantității anuale de precipitații poate amplifica riscul de secetă
Temperatura medie anuală, la nivelul României, a fost de 10,6°C în anul 2022, în creștere cu 0,3°C față de anul 2008 și cu 0,7°C față de anul 2021. În perioada 2008-2022, cea mai ridicată temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 2019 (11,2°C), iar cea mai scăzută în anul 2011 (9,4°C).
În profil teritorial, în anul 2022, temperatura medie anuală a crescut în toate regiunile, atât față de anul 2008 cât și comparativ cu anul 2021. Cea mai ridicată temperatură medie anuală, din perioada 2008-2022, a fost înregistrată în regiunea București–Ilfov (13,9°C în anul 2022), iar cea mai scăzută în regiunea Centru (7,7°C în anul 2011).
Creșterea temperaturii medii anuale reprezintă principalul efect al schimbărilor climatice, ducând la intensificarea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură, incendiile, inundațiile, grindina de mari dimensiuni, vântul puternic și descărcările electrice.
Din această perspectivă, unul dintre obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice este de a limita creşterea temperaturii globale cu 1,5°C.
Regenerarea pădurilor necesită atenție, având în vedere scăderea ratei anuale de împădurire
Trecerea la o nouă generație de arbori se realizează prin procesul de regenerare fie naturală din lăstari sau prin germinarea semințelor ajunse în mod natural pe sol, fie artificială (împădurire), prin lucrări de plantare sau însămânțare a suprafețelor de teren cu scopul de a se crea noi arborete.
Suprafața totală regenerată natural şi artificial la nivel național a înregistrat o rată medie anuală de creștere de 1,35% în perioada 2008-2022, ajungând la 27.981 ha în anul 2022 de la 23.184 ha în anul 2008. La nivel regional se observă discrepanțe între regiuni: cele mai mari rate medii anuale de creștere s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (4,55%) și Nord-Est (2,41%), iar cele mai mici în regiunile București-Ilfov (-5,55%) și Sud-Vest Oltenia (-2,08%).
Suprafața regenerată natural a cunoscut o tendință crescătoare în toate regiunile de dezvoltare, cu o rată medie anuală de creștere la nivel național de 3,67%, în timp ce suprafața regenerată artificial a înregistrat descreștere cu 3044 ha și o rată medie anuală de creștere de -2,23%, în perioada 2008- 2022. La nivel regional suprafața regenerată artificial a înregistrat rate medii anuale de creștere pozitive numai în regiunile Nord-Vest (0,89%), Centru (0,41%) și Sud- Muntenia (0,04%).
Deși numărul produselor atestate tradițional a scăzut, susținerea acestora poate contribui la dezvoltarea economică regională
Numărul de produse înscrise în Registrul de atestare a produselor tradiţionale a înregistrat un trend accentuat descendent în perioada 2014-2022, astfel că, în anul 2022, comparativ cu anul 2014, atestarea produselor tradiționale a scăzut de 11,1 ori (de la 277 de produse în anul 2014, la numai 25 de produse atestate în anul 2022). Această scădere a fost cauzată și de faptul că înregistrarea unui produs tradițional nu este o procedură simplă, printre altele ea oferind consumatorilor siguranța calității în acest tip de produse.
Rata medie anuală de creștere din perioada 2014–2022 a fost de -25,97% și, dacă se menține această rată medie anuală până în 2030, numărul produselor atestate tradițional va fi nesemnificativ. Pe regiuni de dezvoltare, în perioada 2014-2022, cele mai multe produse atestate tradițional provin din regiunile Centru (34,9%), Nord-Vest (19,1%) și Nord-Est (16,6%).
Cele mai mari scăderi la nivel regional, în anul 2022 comparativ cu anul 2014, s-au înregistrat în regiunile: Centru (-105 produse), Nord-Vest (-56 produse) și Nord-Est (-33 produse). La nivel regional, în anul 2022, nu s-au atestat mai mult de 5 produse, existând și regiuni în care nu s-a înregistrat niciun produs (Sud–Est și București–Ilfov).
Produsele tradiţionale trebuie susţinute în continuare, aceasta fiind una dintre soluțiile de creștere a competitivității sectorului agricol. Totodată, această creștere determină mărirea numărului de producători (asociații) de astfel de produse, dezvoltarea economică a regiunii prin utilizarea produselor specifice și prin recunoașterea și extinderea produselor pe piața națională și internațională.
11
3
