Aproximativ două treimi (66,3%) din cei circa 8,2 de milioane de respondenți ai unei anchete făcute de Institutul Național de Statistică spun că folosesc ”puţin din timpul de lucru sau chiar deloc” pentru a discuta cu colegii din firma la care lucrează. Iar disponibilitatea de a socializa depide mult de grupa de vârstă.
INS a măsurat și gradul în care sunt folosite dispozitivele digitale la locul de muncă, rezultatele fiind și aici oarecum surprinzătoare.
Discuții cu colegii: tinerii sunt cei mai taciturni
Ponderea celor care au mentionat că interacţionează cu celelalte persoane din cadrul organizaţiei cel puţin jumătate din timpul de lucru scade treptat de la 17,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 10,1% la grupa 65-74 ani.
Este de subliniat ȋnsă faptul că cel mai puţin comunică cei foarte tineri (grupa de vârstă 15-24 ani) la care ponderea este de doar 10,0%.
29,5% dintre cei cu studii superioare au declarat că petrec cel puţin jumătate din timp la locul de muncă interacţionând cu alte persoane din cadrul companiei pe probleme de serviciu. Ponderea scade la 11,5% la persoanele cu studii medii și la 3,7% la cele cu nivel scăzut de educaţie.
Patronii comunică cel mai mult cu alte persoane din cadrul organizaţiei, 37,1% făcând acest lucru ȋn cel puţin jumătate din timpul de lucru, comparativ cu 15,8% dintre salariaţi, 4,6% dintre lucrătorii pe cont propriu și 2,9% dintre lucrătorii familiali neremuneraţi.
Interacţiunea cu persoane din afara companiei
Aproximativ o cincime dintre respondenţi (20,4%) petrec cel puţin jumătate din timpul de lucru pentru a discuta cu persoane din afara ȋntreprinderii sau organizaţiei ȋn care lucrează (clienți, furnizori, pacienți, studenți etc).
Cei mai mulţi ȋnsă (66,0%) nu utilizează deloc sau utilizează doar foarte puţin din timpul de lucru ȋn acest scop, arată INS.
Ponderea femeilor este dublă față de cea a bărbaților, una din explicații putând fi aceea că în unele profesii (sănătate, învățământ) numărul angajatelor femei este mult mai mare decât al angajaților-bărbați.
Peste un sfert (26,6%) dintre persoanele de 25-34 ani dedică cel puţin jumătate din timpul lor de lucru comunicării cu persoane din afara ȋntreprinderii/organizaţiei. Se remarcă apoi o reducere treptată a acestui tip de interacţiune pe măsură ce vârsta crește, ajungând la 15,2% la 55-64 ani. La tinerii de 15-24 ani, ponderea a fost de 18,0%.
Patronii comunică cel mai mult ȋn afara organizaţiei, 42,2% dintre ei declarând că dedică cel puţin jumătate din timpul de lucru pentru comunicarea cu persoane din afara acesteia, faţă de 21,9% dintre salariaţi, 10,7% dintre lucrătorii pe cont propriu și 2,8% dintre lucrătorii familiali neremuneraţi.
Dispozitivele digitale la locul de muncă- trei sferturi din respondenți spun că nu le folosesc
Circa 73% dintre intervievați spun că nu folosesc deloc dispozitive digitale în scopuri profesionale sau le folosesc doar puţin din timpul de lucru.
Diferenţele pe niveluri de educaţie sunt semnificative, 58,6% dintre persoanele cu studii superioare utilizând dispozitivele digitale în cel puţin jumătate din timpul lor de lucru, faţă de 10,6% dintre cele cu studii medii și de doar 0,8% dintre persoanele cu nivel scăzut de educaţie.
Funcţionarii administrativi folosesc cel mai mult dispozitivele digitale la locul de muncă, aproape două treimi (64,2%) dintre aceștia utilizându-le ȋn cel puţin jumătate din timpul de lucru.
Câteva dintre întrebările modulului s-au referit la timpul dedicat lucrului cu dispozitive digitale, adică computer, tabletă sau telefon mobil (excluzând apelurile telefonice non-video), în vederea măsurării utilizării tehnologiei digitale în scopuri profesionale.
S-au luat în considerare navigarea pe web, citirea și scrierea de e-mailuri sau mesaje, videoconferințe sau apeluri video, lucrul cu procesoare de text, foi de calcul sau programe de prezentare.
O cincime (20,0%) dintre respondenţi au declarat că petrec cel puțin jumătate din timpul de lucru utilizând dispozitive digitale în scopuri legate de muncă.
Varianta de răspuns „cel puţin jumătate din timpul de lucru” a fost mai frecventă în rândul femeilor (26,9%) decât în rândul bărbaţilor (15,0%), arată INS.
Pe grupe de vârstă, cei de 25-34 ani au declarat cel mai des că utilizează cel puţin jumătate din timpul lor la locul de muncă pentru lucrul pe dispozitive digitale (27,7%), urmaţi de cei din gupa de vârstă 35-44 ani (23,2%). La celelalte grupe de vârstă, ponderile sunt sub 20,0%.
Diferenţele pe niveluri de educaţie sunt semnificative, 58,6% dintre persoanele cu studii superioare utilizând dispozitivele digitale în cel puţin jumătate din timpul lor de lucru, faţă de 10,6% dintre cele cu studii medii și de doar 0,8% dintre persoanele cu nivel scăzut de educaţie.
În cazul celor cu nivel mediu de educaţie, 22,3% dintre cei cu studii postliceale și-au ȋndeplinit sarcinile de serviciu utilizând dispozitivele digitale ȋn cel puţin jumătate din timpul de lucru. Ponderea a fost de 13,0% pentru absolvenţii de liceu și de 2,3% pentru absolvenţii de ȋnvăţământ profesional, complementar sau de ucenici.
Patronii au declarat cel mai des faptul că folosesc dispozitivele digitale ȋn cel puţin jumătate din timpul de lucru (40,4%), faţă de 22,2% dintre salariaţi , 5,3% din lucrătorii pe cont propriu și 0,3% dintre lucrătorii familiali neremuneraţi.
Funcţionarii administrativi folosesc cel mai mult dispozitivele digitale la locul de muncă, aproape două treimi (64,2%) dintre aceștia utilizându-le ȋn cel puţin jumătate din timpul de lucru.
0
13
