Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri după întâlnirea cu experții FMI că nu va fi nevoie de noi taxe și noi măsuri, dacă se merge înainte cu planul de măsuri fiscale asumat în Parlament. Acesta susține că pericolul cel mai mare, respectiv acela de a plăti o amendă de 0,5% din PIB dacă România nu respecta ținta de deficit de 4,4%, a fost depășit total în urma discuțiilor tehnice avute cu Executivul European și președinta Comisiei Europene.

Marcel Ciolacu si expertii FMIFoto: Guvernul Romaniei
  • „Dacă ne ținem de planul pornit, nu cred că vor trebui alte măsuri. A trecut emoția războiului, deja sunt foarte multe investiții directe și sunt ferm convins că România va avea și de această data a doua creștere economică din Europa, lucru care se va cimenta și mai bine macroeconomic.
  • Vreau să grăbesc digitalizarea ANAF, vom avea discuții și săptămâna viiitoare, o să-i prezint și președintelui Romaniei, fiind un obiectiv strategic pentru România și nu va fi nevoie de noi taxe.
  • Luna septembrie nu e o lună fantastică pentru colectare. Am anunțat suficient apocalipsa, ca s-o mai anunțăm in continuare, fiindcă ea nu a venit. În acest moment dacă ne ținem de ceea ce am promis și vom continua cu reorganizarea în ministere, cum am promis, lucrurile devin sustenabile”, a declarat miercuri premierul Marcel Ciolacu, întrebat despre discuțiile cu FMI.

Acesta a spus că recomandările FMI sunt într-un fel cam aceleași cu cele ale Băncii Mondiale și cu cele din raportul de țară al Comisiei Europene, dar că „trebuie într-adevăr atenție și pe acest sfârșit de an și pe anul viitor, astfel încât cheltuielile să nu fie scăpate de sub control.”

Întrebat dacă există pericolul pierderii fondurilor europene pentru neatingerea țintei de deficit asumate pentru acest an, de 4,4% din PIB, Ciolacu a susținut că pericolul cel mai mare a fost depășit total.

  • „Pericolul cel mai mare a fost în primul rând să plătim o amendă de 0,5% din PIB pentru că exista posibilitatea să nu respectăm acordul asumat de stat de 4,4% din PIB în ceea ce privește deficitul.
  • Acest lucru este depășit total după discuțiile avute cu Comisia Europeană și cu tehnicul și cu doamna președinte (n.a președinta Comisiei Europene). Deci din punctul meu de vedere ne îndreptăm către o normalitate. Eu știu foarte bine, și după întâlnirea cu FMI și cu tehnicul de la Comisie și cu președinta Comisiei și cu ministrul de Finanțe și cu experții de la BNR, ce am de făcut după ce legea va fi promulgată”, a spus acesta.

Șeful misiunii FMI în România: Multe alte programe sunt necesare pentru a crește eficiența, veniturile în general / Deficitul de 3% din PIB nu va fi atins în 2024

Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului este menit sa reducă deficitul bugetar, însă, cu toate acestea, multe alte programe sunt necesare pentru a crește eficiența și veniturile, în general, a declarat miercuri şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn.

  • „Impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și întreprinderilor mari pun o povară injustă asupra companiilor cu marje scăzute și pot reduce intermedierea financiară.
  • Pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit.
  • Noul pachet fiscal va îmbunătăți situația pentru 2024 în privința controlului deficitului bugetar care să se mențină în 3% din PIB. Ținta nu va putea fi atinsă în 2024.”, a declarat acesta.

FMI estimează că deficitul bugetar va scădea de la 6% în acest an la 5% în 2024. FMI estimează o creștere economică de 2,4% pentru acest an și de 3,7% pentru 2024, se arată în cel mai recent raport al instituției. De precizat că revizuirea a fost făcută în jos: în octombrie anticipa 3,1% pentru 2023.

În ceea ce privește inflația, o vede tot de două cifre, respectiv de 10,5% (este vorba despre media anuală) și de 5,8% în 2024.

Pentru finalul acestui an se așteaptă la o inflație de 7,5%.

Deficitul de cont curent anticipat este de 7,9% pentru 2023 și 7,7% pentru 2024.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză se așteaptă la o creștere economică 2,8% în acest an.

Banca Mondială se aștepta, în raportul din ianuarie, la 4,6% în 2022 și 2,6% în 2023.