Alimentele au rămas motorul scumpirilor, menținând inflația la același nivel ca în luna trecută (9,4%), în ciuda eforturilor BNR de a coborî rata inflației.
De data aceasta cele mai mari scumpiri au fost la zahăr, energie termică, detergenți, margarină și ouă. E drept, față de august 2022, uleiul s-a ieftinit puțin, dar prețul litrului de ulei rămâne ridicat în continuare.
De precizat că o reducere a inflației nu înseamnă o scădere a prețurilor ci doar o încetinire a vitezei cu care acestea cresc.
Asemenea ritmuri de creștere ale prețurilor la alimente nu au mai fost văzute de 20 de ani, din perioada 2002-2003.
Inflația va atinge 7,5% la finele anului curent, ulterior coborând la 4,4 la sută în decembrie 2024 și la 3,8 la sută în iunie 2025, explică BNR în cel mai recent Raport privind inflația.
Totodată, mai spun economiștii Băncii Centrale, așteptările inflaționiste se plasează pe o traiectorie descendentă, dar cu valori ce se mențin peste intervalul țintei. Presiuni relativ persistente în 2023 vor proveni din partea prețurilor bunurilor din import.
Măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază prevăzută în cadrul OUG nr. 67/2023 nu va produce efecte semnificative asupra dinamicii prețurilor acestor produse, consideră BNR.
Ce se întâmplă în alte țări europene
În 10 țări europene inflația s-a redus (chiar dacă marginal) iar în alte țări a crescut (cea mai mare creștere a fost în Luxemburg, unde viteza scumpirilor a urcat de la 2% în iulie la 3,5% în august).
Țările în care inflația a crescut în august (care au transmis datele Eurostat până miercuri dimineața): Spania, Irlanda, Slovenia, Croația, Austria, Cipru, Franța, Belgia, Portugalia, Luxemburg. Evident, importurile românești din aceste țări vin cuun import corespunzătorde inflație.
Țări în care inflația bate în retragere: Estonia, Olanda, Letonia, Finlanda, Italia, Lituania, Slovacia, Malta, Grecia și Germania
Folosirea AI în estimarea inflației
Banca Centrală a SUA a publicat o interesantă lucrarea doi economiști- Miguel Faria e Castro și Fernando Leibovici - care au folosit inteligența artificială pentru a prognoza inflația.
Cei doi au folosit AI mai întâi pentru a verifica previziuni „retrospective” ale inflației pentru 2019-2023 și le-au comparat cu estimările sondajului Fed Philadelphia și cu cifrele reale ale inflației. Concluzia este că AI a făcut estimări mai precise decât economiștii „umani”. Cât despre evoluția viitoare a inflației în SUA, „roboțeii” estimează că ținta de 2% va fi atinsă mai lent decât se așteaptă bancherii FED.
Ce urmează în Europa și, prin ricoșeu, în România
Economia UE ar putea crește mai lent, cu doar 0,8% în acest an, potrivit datelor publicate luni de Comisia Europeană, instituția reducând estimările de creștere și semnalând persistența inflației.
„Economia UE și-a pierdut din avânt în primăvară”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie. „Activitatea economică a stagnat în al doilea trimestru, iar indicatorii indică o încetinire în lunile următoare”.
Noile date prevăd o scădere a produsului intern brut real german cu 0,4%, față de așteptările anterioare care mizau pe o creștere de 0,2%. „În general, atunci când cea mai mare economie a Uniunii este într-o creștere ușor negativă, acest lucru afectează pe toată lumea”, a adăugat Gentiloni. Pentru România, acest lucru se traduce printr-o scădere a cererii la export sau printr-o încetinire a activității exportatorilor.
Mâine, Banca Centrală Europeană ar putea lua la rândul ei o nouă decizie de politică monetară în sensul creșterii ratelor dobânzilor, ceea ce pentru românii cu credite în euro s-ar traduce prin creșteri ale ratelor bancare.
Perspectivele economice ale Europei au slăbit în ultimele luni din cauza scăderii producției, a unui comerț cu China în deteriorare, a reducerii măsurilor de sprijin luate de guvernele statelor europene și a reducerii consumului oamenilor din cauza inflației ridicate și a creșterii costurilor cu chiriile, utilitățile și ratele bancare.
0
11
