După cum știm, creșterea economică a fost de doar 1,7% în primul semestru în acest an, ceea ce indică o aterizare lină. Statistica (INS) a venit acum cu mai multe informații în acest sens.
O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,7%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -3,3%.
Creșterile pe celelalte categorii au fost reduse. De exemplu, la comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante cu 0,5%, IT cu 0,4%, activități profesionale, științifice și tehnice cu 0,4%, construcțiile cu 0,3%, tranzacțiile imobiliare cu 0,2%.
*este vorba despre contribuția la creșterea PIB
La alte categorii precum intermedieri financiare, contribuția este zero (0%), iar la administrație publică, apărare și învățământ: 0,1%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
- cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB;
- formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,2%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB.
De asemenea, o contribuţie pozitivă la creșterea PIB a avut-o exportul net (+1%), consecinţă a creşterii cu 0,3% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o diminuare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 1,7%.
Variația stocurilor arată o contribuție negativă de -5%.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2023, o creştere cu 1,1% pe seria brută și de 2,7% pe seria ajustată sezonier.
Cea mai nouă prognoză a Statului (cea din vară) este aceeași ca cea anterioară, de 2,8% în 2023 și 4,2% în 2024. Estimarea a fost realizată de Comisia de Prognoză, iar pe baza acesteia ar urma să se facă prima rectificare bugetară din acest an.
Comisia Europeană anticipează pentru România o creștere economică de 3,2% în 2023 – peste prognoza FMI de 2,4%.
