Cu mult înainte ca Europa să se confrunte cu criza datoriilor suverane ce a urmat prăbușirii pieței imobiliare americane în 2007 și a recesiunii mondiale pe care a provocat-o, Suedia s-a confruntat cu propriza criză imobiliară, relatează Reuters.
Suedia a adoptat pentru prima dată o politică liberală privind piața imobiliară la mijlocul anilor 1980, când țara nordică a renunțat la limitele stricte privind împrumuturile, declanșând o goană după profit care a dus la prăbușirea pieței imobiliare și la nevoia de a salva două bănci, determinând intrarea economiei în recesiune.
Suedia și-a revenit și prețurile la locuințe au crescut vertiginos din nou, un apartament cu un dormitor în capitala Stockholm ajungând la un preț mediu de 4,4 milioane de coroane (426.800 de dolari).
Acum, vânzările au ajuns din nou într-un punct mort și suedezii privesc cu teamă către viitor.
„Piața este aproape blocată”, afirmă Jens Henriksson, directorul general al uneia dintre cele mai mari bănci ale țării, Swedbank.
Îngrijorări pe piața imobiliară suedeză
Băncile urmăresc cu atenție companiile imobiliare de dimensiuni medii din țară, dintre care mai multe au de achitat o datorie uriașă acumulată în timpul unui deceniu de rate ale dobânzilor la niveluri minime și bani aproape gratis.
În centrul acestei crize se află un grup imobiliar în valoare de 13 miliarde de dolari, SBB, care s-a împrumutat pentru a cumpăra proprietăți publice, inclusiv locuințe sociale, birouri guvernamentale, școli, spitale și secții de poliție.
Acum, SBB se confruntă cu o epuizare rapidă a resurselor financiare.
Proprietățile imobiliare sunt piesa centrală a economiei suedeze, reprezentând 80% din datoria gospodăriilor. Încărcați de împrumuturi ipotecare, suedezii au o îndatorare de două ori mai mare decât germanii sau italienii.
Prețurile se prăbușesc după ce banca centrală a început să crească costurile împrumuturilor. Prețurile caselor sunt, de asemenea, în scădere cu aproximativ o cincime de la apogeul înregistrat în martie 2022, reflectând costurile tot mai mari ale ipotecilor.
Însă prețurile au în continuare un potențial mare de scădere. În timp ce proprietățile imobiliare și-au dublat valoarea în cei cinci ani anteriori prăbușirii din anii '90, prețurile au crescut între timp de cinci ori.
Oficialii suedezi spun că sunt pregătiți pentru o criză
Oficialii suedezi se pregătesc pentru acțiune. În anii '90, guvernul a emis garanții pentru a salva încrederea în piață.
Karolina Ekholm, director general al Oficiului Suedez pentru Datorii, a declarat că guvernul are resursele financiare necesare pentru a interveni și a opri o vânzare masivă de proprietăți din partea companiilor care se grăbesc să scape de ele.
Ea a menționat că țara are o datorie relativ mică și poate permite împrumuturi suplimentare pentru a interveni și a susține sectorul imobiliar în cazul în care apare o amenințare la stabilitatea generală. S-a discutat și despre posibilitatea acordării de garanții pentru credite sau împrumuturi subvenționate.
Oficialii spun că experiența dureroasă a Suediei din anii '90, când băncile au preluat o mare parte din proprietățile care stăteau la baza împrumuturilor, a determinat o abordare mai prudentă și a oferit un plan de acțiune pentru a face față crizelor.
Companiile imobiliare din Suedia aflate în dificultate sunt supuse unei atente supravegheri.
Băncile din Suedia afirmă și ele că pot face față situației
„Dacă am întâmpina probleme, desigur, am prelua garanțiile”, a spus Jens Henriksson de la Swedbank. „Am prelua proprietățile imobiliare. Am putea să le vindem pe piață”, susține el.
Swedbank are 1 trilion de coroane suedeze (97 miliarde de dolari) în credite ipotecare plus împrumuturi acordate asociațiilor de chiriași și încă 240 de miliarde de coroane suedeze în împrumuturi către companii de administrare imobiliară.
Alte bănci sunt hotărâte la rândul lor să limiteze orice eventuală răspândire a unei crize.
„În timpul crizei bancare din anii '90, am preluat garanțiile”, afirmă Carl Cederschiold, director financiar la Handelsbanken, care deține 1,7 trilioane de coroane suedeze (165 miliarde de dolari) în credite ipotecare pentru locuințele suedeze și încă 300 de miliarde de coroane suedeze (29 de miliarde de dolari) pentru proprietățile comerciale.
„Am înființat o companie în care am adunat toate garanțiile și am condus-o ca o companie imobiliară”, a mai spus acesta, adăugând că „am și vândut-o cu profit”.
Masih Yazdi, directorul financiar al băncii suedeze SEB, a minimizat orice amenințare de contagiune a pieței.
„Avem garanții”, afirmă el, adăugând că „suntem pregătiți. Avem rezistență. Ne vom asigura (...) că pierdem cât mai puțini bani posibil prin vânzarea acestora pe o piață bună”.
Piața imobiliară are însă o voință proprie
În același timp, presiunea asupra companiilor imobiliare nu dă semne că va scădea.
„Rata scăzută a dobânzilor timp de mai mulți ani (...) a făcut oamenii să creadă că aceasta este norma”, spune Bo Lundgren, ministru suedez al finanțelor la începutul anilor '90.
„Cred că banca centrală a făcut o greșeală gravă”, subliniază el.
Banca Centrală de la Stockholm afirmă însă că a avertizat de mult timp asupra riscurilor.
Lundgren prognozează că marile firme imobiliare vor suporta cel mai mult impactul. „Nu este o problemă pentru societate. Este o problemă pentru ele”, crede acesta.
1
12
