„Să ne ținem degetele încrucișate și să sperăm că va fi bine în continuare, deși politicienii noștri pot fi destul de inventivi și pot deraia traiectoria de creștere”, a spus economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, la conferința anuală a analiștilor financiar-bancari.
„Privind la economia noastră, poate că suntem noi mai optimiști, dar o vedem crescând cu 2,6% anul acesta, deși vedem riscuri atât în zona politică cât și în cea economică”, a spus și Florian Libocor, economistul șef al BRD.
Raiffeisen Bank vede un optimist 3% ca ritm de creștere pentru 2023. „Asta dacă ignorăm riscul politic, care este în creștere”
În ceea ce privește performanța economiei reale din ultimii ani, Ionuț Dumitru spune că România s-a dovedit a fi destul de rezistentă la șocurile diferite și multiple care ne-au încercat. „Am avut o contracție bruscă în 2020 la începutul anului când economia a fost închisă, cel puțin parțial, iar apoi activitatea economică și-a revenit destul de rapid. Să ne ținem degetele încrucișate și să sperăm că va fi bine în continuare, deși politicienii noștri pot fi destul de inventivi și ne pot deraia traiectoria de creștere”, explică el.
Raiffeisen Bank estimează un optimist 3% ca ritm de creștere pentru 2023 și o accelerare în 2024. „Asta dacă ignorăm riscul politic, care este în creștere”, a mai spus Dumitru.
„Am avut în primul trimestru al acestui an un deficit bugetar foarte mare, deși guvernul intenționează de fapt să-l reducă. Credem că presiunea asupra bugetului va crește, dacă ne uităm cel puțin la presiunea socială. Planul de consolidare fiscală pare a fi extrem de ambițios și împărtășim punctul de vedere al Consiliului Fiscal, care spune că bugetul a fost construit pe ipoteze nerealiste în ceea ce privește veniturile”, explică Dumitru.
În opinia sa, Guvernul proiectează pentru acest an într-un mod nerealist să facă o consolidare fiscală printr-o creștere a veniturilor. „Iar anul viitor, pentru a ajunge cu deficitul sub 3% din PIB, guvernul intenționează să obțină consolidarea fiscală, în principal pe partea cheltuielilor, ceea ce este din nou nerealist”, spune Ionuț Dumitru.
Practic, țintele de deficit pentru 2023 și 2024 sunt în pericol, conchide el.
Principalele probleme ale bugetului sunt atât în zona de cheltuieli cât și în cea de venituri. Practic, pe partea de venituri a bugetului, încă ne confruntăm cu o problemă uriașă cu colectarea impozitelor. În ceea ce privește cheltuielile, avem cheltuieli foarte rigide. Salariile și transferurile sociale reprezintă aproape 90% din veniturile fiscale, ceea ce nu este deloc sustenabil, spune economistul șef Raiffeisen Bank.
„Ceva ar trebui să se întâmple în următorii ani pentru a atinge ținta de deficit de 3%. Deocamdată, există doar riscul uriaș de a rata acest obiectiv”, mai spune Ionuț Dumitru.
Libocor: Vedem riscuri atât în zona politică cât și în cea economică
Privind la economia noastră, poate că suntem noi mai optimiști, dar o vedem crescând cu 2,6% anul acesta, deși vedem riscuri atât în zona politică cât și în cea economică, a spus la aceeași conferință Florian Libocor, economistul șef al BRD.
În domeniul echilibrului extern, ar trebui să discutăm despre tipul de comerț pe care îl facem, mai spune Libocor. „În primul rând, ar trebui să discutăm despre diversificare, despre piețe noi, produse noi, despre tehnologie. Cred că ar trebui neapărat să discutăm despre asta, cu atât mai mult cu cât nu am făcut-o înainte. Ne aflăm într-o relație comercială foarte puternică cu UE. Este evident și normal acest lucru. Între 75% și 80% din comerțul nostru se face cu piețele din UE. Dar, în același timp, suntem captivi în această relație. Și e destul de plăcut să aud niște voci care spun că nu se va întâmpla nimic în România dacă se întâmplă ceva în Germania, de exemplu. Așa ceva e imposibil!”, crede economistul șef al BRD.
Avem ținte ambițioase, dar ne folosim de aceleași instrumente
Dacă discutăm despre poziția fiscală, țintele sunt destul de ambițioase, în timp ce instrumentele sunt aceleași. Și provocările rămân aceleași, explică Libocor.
Încă colectăm foarte puțin pe partea de venituri în comparație cu alte țări sau comparativ cu media UE. „Dar asta nu ne împiedică să deschidem discuțiii despre schimbarea filozofiei fiscale. Intenționăm să adoptăm, din nou, acel regim fiscal progresiv. Poate fi o idee bună la un moment dat, dar nu în acest moment.
„Motivul principal pentru care cei care susțin o astfel de comutare, este că suntem printre foarte puținele țări din UE care folosesc această cotă unică. Care, a propos, nu e deloc unică. Nu a fost niciodată o cotă unică, din cauza facilităților acordate diferitelor industrii. De ce cred că nu este momentul potrivit pentru a trece la impunerea progresivă? Pentru că nu suntem la fel de dezvoltati ca alte țări din UE, țări care folosesc regimul fiscal progresiv”, a explicat Libocor.
