In cronica publicata azi, 19 mai, in revista "Variety" sub titlul "Un documentar care il afuriseste pe dictator cu propriile-i cuvinte", Jay Weissberg considera ca cea mai buna cheie pentru a intelege filmul lui Andrei Ujica este cuvantul "autobiografie" si vorbeste despre "extraordinara forta a montajului imaginilor de actualitati" care este "o utilizare alunecoasa a insesi propagandei lui Ceausescu pentru a realiza o critica devastatoare atat a societatii romanesti cat si a clasei politice internationale: Cu totii am permis acestor lucruri sa se intample."

Criticul american este de parere ca spectatorul strain are nevoie, pentru a intelege cum trebuie filmul, de ceva informatii istorice, desi admite ca nu conteaza in ultima instanta daca strainii nu vor recunoaste toti acolitii puterii comuniste. "Important este ca ei sa-i recunosca pe Richard Nixon, Charles De Gaulle, Imelda Marcos, Mao Tse-Tung si o lista intreaga de alti lideri care au legitimat si au oferit sprijin tacit lui Ceausescu, desi stiau foarte bine care era adevarul".

"Autobiografia pretinde mult de la spectatori: figurile istorice nu sunt numite, iar cronologia e nonlineara." Jay Weissberg a inteles insa unde bat Andrei Ujica si monteuza Dana Bunescu atunci cand gliseaza de imaginile cu oameni relaxati din anii 60 la dezolantele imagini din anii 80.

"Barbati si femei elegante care nu aratau altfel in niciun alt stat din Vest sunt surprinsi pe strazi sau la petrecerile partidului, in vreme ce magazinele alimentare ofereau o varietate larga de bunuri iar fabricile produceau la o cota exceptionala. Fireste, toate aceste informatii vin prin intermediul imaginilor oficiale, filmate si diseminate in scopul de a arata o Romanie moderna.

Dar comparati-le cu imaginile tarzii, de asemenea oficiale, de unde pretentiile au disparut si unde nici macar propaganda nu mai poate ascunde uniformizarea si alienarea sau saracia productiei."

"Autobiografia lui Ceausescu" poate starni controverse acasa, in Romania, dar are mult mai multe sanse de a fi apreciat de straini. Detasarea pe care acestia, nefamiliarizati cu discursurile si reperele vietii lui Ceausescu, o au e un avantaj pentru a intelege corect demersul lui Andrei Ujica. Pentru Jay Weissberg e "fascinanta" dezintegrarea cuvantarilor de-a lungul anilor - lucru care pentru niste spectatori romani poate nu e sesizabil.

"Grandoarea impresionanta (desi previzibila) a primilor ani lasa treptat loc unei aglomerari de termeni ca socialism, muncitori, materialism dialectic, fiind ca si cum scoica s-ar fi golit intre timp si n-ar mai fi lasat in urma decat fluturari searbede de mana. Ceea ce, de fapt, s-a si intamplat."

Filmul lui Andrei Ujica, prezentat in 18 mai intr-o prima proiectie pentru jurnalisti si in a doua in cadrul unui spectacol de gala, cu protocol de covor rosu, este prezentat la a 63-a editie a Festivalului de la Cannes intr-o companie mai mult decat selecta. El a fost inclus in Selectia Oficiala hors competition alaturi de "You Will Meet A Tall Dark Stranger" de Woody Allen, "Carlos" de Olivier Assayas, "Tamara Drewe" de Stephen Frears, "Robin Hood" de Ridley Scott, "The Tree" de Julie Bertucelli, "Wall Street: Money Never Sleeps" de Oliver Stone, "Kaboom" de Gregg Araki si "L'autre monde" de Gilles Marchand.

Alti romani la Cannes

Ana Agopian şi Iulia Rugina
Ana Agopian şi Iulia Rugina
Foto: Captura HotNews.ro
Ana Agopian si Iulia Rugina sunt prezente la Cannes in cadrul ultimului capitol al atelierului de scenaristica ScriptEast consacrat unor proiecte din Europa Centrala si de Est, atelier initiat de polonezi, dar finantat si prin Programul MEDIA.

Cele doua scenariste au povestit pentru HotNews.ro in ce consta acest atelier unde anul trecut a castigat romanul Ioan Antoci si despre ce trateaza lungmetrajul pe care l-au scris impreuna cu Oana Rasuceanu si pe care il va regiza Iulia Rugina. Castigatorul Premiului "Krzysztof Kieslowski" pentru cel mai bun proiect din atelierul ScriptEast va fi anuntat azi.

Vezi mai jos interviul acordat HotNews.ro de Ana Agopian si Iulia Rugina.