Cel mai recent film al lui Zac Efron e o surpriza foarte placuta. Actorul a crescut de la „High School Musical” si „Hairspray” incoace, iar jocul lui e mult mai nuantat decat cel al atosului Matthew Perry. Regizat de Burr Steers, „17 Again” intra pe ecranele romanesti in 1 mai si merita vazut pentru ca are o poveste bine argumentata, personaje convingatoare si, cel mai important, umor.
„17 Again” nu e un film special conceput pentru adolescenti, desi titlul si varsta protagonistului te-ar putea face sa iti inchipui ca, daca ai 30 de ani, nu vei fi primit in sala. Dar poate ca tocmai cei de 30 si ceva de ani sunt publicul-tinta.
Filmul se deschide cu un meci de baschet desfasurat in sala de sport a unui liceu american. E anul 1988 si Mike O’Donnell (Zac Efron), frumos ca o cadra, e evident vedeta echipei, dansand cu majoretele in asteptarea partidei la care i se poate hotari viitorul de jucator profesionist.
Aparitia iubitei lui Mike, Scarlett – care il anunta ca e insarcinata -, da peste cap destinul baiatului care lasa balta meciul si, dovedind ca e responsabil, decide sa se insoare cu fata. Taiat.
Scena urmatoare ni-l prezinta pe Mike in zilele noastre (Matthew Perry), gazduit de vechiul lui prieten de liceu care a ramas cu mintea in vremurile trecute (desi e acum mare fan „Stapanul inelelor”!). Situatia nu e prea fericita: Mike a fost dat afara de sotia lui, Scarlett, care vrea sa divorteze si sa pastreze cei doi copii.
Aceasta e miza uneia dintre cele mai agreabile comedii americane ale anului (desi il are in distributie pe Matthew Perry.). Un film care nu iti jigneste inteligenta, nu te adoarme, nu te enerveaza si pe care simti ca l-ai putea revedea cand va intra pe DVD.
Scenaristul Jason Filardi nu inventeaza apa calda folosind motivul reintoarcerii in timp ca modalitate pentru erou de a-si modifica viata, dar povestea e bine sustinuta si are, in plus, avantajul ca reuseste sa combine in cantitati necesare umorul, ironia si tandretea.
Daca principala problema a lui „The Curious Case of Benjamin Button” era imposibilitatea spectatorilor de a accepta conventia temporala a copilului nascut batran, aici nu ai probleme in a-l vedea pe eroul trentagenar in pielea lui Zac Efron si nu ti se pare aiurea cand acesta relationeaza cu copiii lui adolescenti si isi ia rolul de parinte in serios.
De fapt, tocmai acesta e si spilul. Ce e mai political incorrect? Flirtul dintre eroul trentagenar aflat in corpul unui adolescent si mama colegului de clasa ori cel dintre tatal mascat de corpul unui adolescent si fiica sa?
Scenariul executa un slalom elegant printre situatii delicate, dar important e ca nu cade in neverosimil sau ridicol. Regia sustine cu doze de bun-simt niste replici care sunt de fiecare data ceea ce trebuie.
E amuzant cum scenariul pune in abis conflictul dintre generatii si gloseaza pe marginea ideii de maturitate. Vezi prietenul lui Mike, un etern adolescent care la 30 si ceva de ani se poarta ca la 12. Si nici nu stie cum sa cucereasca o femeie (chestia e ca reuseste cu mijloace proprii!).
Judecand si dupa comportamentul parintelui reintors in timp, nu varsta te face ceea ce esti si te transforma in persoana matura, ci experientele prin care ai trecut.
Filmul are si un casting foarte bun. Atat de bun incat intre Zac Efron si Leslie Mann (care o interpreteaza pe Scarlett matura) e mai multa alchimie decat intre Leslie Mann si Matthew Perry.
Cand la sfarsit Matthew Perry reapare, te izbeste schimbarea si mai-mai ti-ai dori sa nu se mai fi petrecut reversul vrajei.
„Din nou la 17 ani”/”17 Again” – regia Burr Steers, cu: Zac Efron, Matthew Perry, Leslie Mann, Ned Freedman, Melora Hardin. Ruleaza in Romania din 1 mai.
