De obicei, lungmetrajele realizate dupa seriale de succes nu sunt la fel de reusite ca serialele cu pricina. „Sex and the City”/”Totul despre sex” nu iese din norma, in ciuda unei perechi-vedeta de pantofi Manolo Blahnik albastri, a unei (intr-adevar superbe) rochii de mireasa Vivienne Westwood sau a deconspirarii numelui din buletin al lui Mr.Big.

Da, pe Mr.Big il cheama John James Preston, ca omagiu adus cineastului Preston Sturges, dar de fiecare data cand ii auzi numele, ai un moment de deruta – „Care Preston?”

Filmul regizat de Michael Patrick King (regizor al mai multor episoade din serial) se vrea cireasa de pe tort. El incheie toate conturile. Dupa sase sezoane, se trage linie sub odiseea inceputa in 1988 si se inchid ochiurile. De fapt, ele erau gata inchise in 2004. Carrie – lasata fericita alaturi de Mr.Big la finalul serialului – se va marita sau nu cu barbatul vietii ei? Samantha se va dedica definitiv monogamiei, ramanand alaturi de fotomodelul ei? Miranda va ramane la fel de fericita in viata de familie? Charlotte va mai avea copii?

Ca povestea sa aiba de ce sa fie spusa, e introdus cate un firicel de nisip in fiecare din cele patru angrenaje. Samantha incepe sa se plictiseasca de stat in vila din LA cat timp blondul face filme la Hollywood. Miranda are de depasit un obstacol cand Steve o inseala. Carrie se muta cu Mr.Big si se pregateste de o nunta in care Big nu prea crede. Numai increzatoarea Charlotte e fericita zi de zi, de parca ar lua vitamine.

Firicelele de nisip sunt pudrate cu aur. Sunt aduse in film toalete semnate de mari creatori de moda, bijuterii scumpe. Pe net puteti gasi preturile cu cel putin trei zerouri ale bijuteriilor, pixurilor, port-cheilor, gentilor si ale altor accesorii care au roluri episodice in film.

Marele hop al lungmetrajului era sa aiba un scenariu cu suficienta substanta pentru doua ore si care sa aiba si suficient umor – genul de glume „de gagici”, cu care se obisnuisera fanii. Dar filmului ii lipsesc amandoua. Prima data razi de-abia dupa o ora, cand o vezi pe Charlotte sarind ca un pinguin in rochia ei stramta – si razi pentru ca iti aduci aminte de fapt de cum era Charlotte – si nu doar ea - in serial. Senzatia e ca atunci cand innadesti un pulover desi terminat - si se vede cusatura. Si ata are o nuanta parca mai inchisa.

Serialul avea un final frumos – melancolic si bland: fetele terminau maratonul mai stranse una intr-alta ca niciodata, descoperind ca ce le lega ca maioneza nu erau barfele despre Big sau toale sau sex, ci prietenia lor. Acum, e ca si cand trebuia gasita o samanta de nefericire in planurile luminoase unde isi faceau ele veacul din 2004 incoace. Dar samanta pare prea mica pentru un ecran asa de mare.

Stiti ceva? Motivul serios pentru care serialul nu treabuia adus acum pe marele ecran e acesta: se vad ridurile. Actritele (eroinele) au imbatranit, iar problemutele lor de pe micul ecran par superflue pe ecranul mare. Reteta nu mai tine. Devine aproape trist sa descoperi ca nu te mai intereseaza nici daca Big vrea sa se insoare sau nu, daca fuge de la nunta sau nu, daca Samantha da iama in turma de barbati sau daca Miranda ii arde o poseta in cap tolerantului Steve – cand, in lipsa unui scenariu inchegat, tot ce-ti sare in ochi sunt labe de gisca, cute in jurul gurii si gaturi imbatranite. Culmea, cel mai bine arata Mr.Big, pururi tanar si ferice, infasurat in zambetul lui de milionar care mai nu vrea, mai se lasa.

Imi pare rau. Am acasa toate episoadele serialului si le reiau regulat, de indata ce le uit. Cred ca o sa astept acum vreo cateva luni sa mi se stearga filmul si o sa ma dreg cu sezoanele doi si trei. Pana la urma, la ceva tot e bun lungmetrajul „Totul despre sex”: sa-ti faca si mai simpatic serialul.

„Totul despre sex”/”Sex and the City” – 2008, regia Michael Patrick King, cu: Sarah Jessica Parker, Kim Catrall, Kristin Davis, Cynthia Nixon, Chris Noth, Candice Bergen.