Lasati pentru o vreme stirile din Orientul Mijlociu. Razboiul dintre israelieni si palestinieni „mai are un pic si se termina, doar dureaza de 2000 de ani”... Citatul e din mama lui Zohan (Adam Sandler). Filmul lui Dennis Dugan, „Nu te pune cu Zohan”, e plin de asemenea poante. Nu-l ratati! S-ar putea sa nu mai aveti ocazia sa radeti vara asta cu atata pofta. (Recomandarea se adreseaza spectatorilor peste 15 ani, care le pot povesti fazele si celor sub 15 ani care zgarie la usa. Comisia de rating a CNC le-a blocat acestora accesul in sala).

Dar dupa ce vezi filmul, te intrebi ce a scandalizat comisia de rating. Nu se vad sani dezgoliti sau altele, se mimeaza intr-adevar actul sexual si sunt destule poante fara perdea. Poate faptul ca Zohan flirteaza cu femei in varsta (si le si satisface, cu consimtamantul lor, dupa ce le coafeaza)? Sau, mai degraba, faptul ca israelienii si palestinienii ajung sa se inteleaga pe ecran? Asta da, e derutant, mai ales ca misto-ul e general. Nimeni nu scapa – nici israelienii, nici palestinienii, nici Mariah Carey (care oricum nu-si da seama; ea apare in film „as herself”, promovandu-si ultimul album).

Cu un scenariu imaginat de Adam Sandler si scris de acesta impreuna cu Robert Smigel si Judd Apatow, te poti astepta practic la orice. Verva explodeaza in bombite acrisoare la fiecare pas. Trebuie sa fii atent si la ce se spune si la ce se vede.

Adam Sandler, in postura de superluptator antitero israelian, are masa musculara gonflata, la fel si pofta de viata. Numai ca s-a plictisit de armata, ca si de povestile tatalui despre Razboiul de sase zile („... si cinci ore” - completeaza tatal). Vrea sa devina hairstylist la New York, sa faca oamenilor parul „silky-smooth”.

Dar singurul salon unde isi poate face loc e tinut de o palestinianca, iar cel mai tare terorist palestinian (John Turturro), care dupa ce a crezut ca l-a ucis a dezvoltat relaxat o retea fast-food, e pe urmele lui.

Dupa „Va declar sot si...sotie”/”I Know Pronounce You Chuck and Larry” si „Un tatic grozav”/”Bid Daddy”, s-ar parea ca Dennis Dugan a lasat totul in grija lui Adam Sandler. Acesta apare in fiecare cadru si spulbera tot cu o verva nemaipomenita.

Dialogurile pe baza carora Sandler si-a permis ca intotdeauna sa improvizeze inspira, de fapt, pe toata lumea. Si John Turturro e in verva, si Dave Matthews, John McEnroe si Sid Gannis (presedintele Academiei Americane de Film) care apar in roluri mai mari sau mai mici. E o isterie generala acolo.

Se vorbeste amestecat (cred ca n-a fost usoara traducerea!), pe sfert in ebraica, se ironizeaza tot ce cade sub incidenta umorului celor trei scenaristi, dar fara rautate. De fapt, „Nu te pune pe Zohan” cred ca-i va amuza mai ales pe evrei.

Cu vagi trimiteri la inceput catre „Munchen”-ul lui Spielberg, povestea celui mai faimos membru al trupelor de comando israeliene e atat de traznita incat i se iarta atunci cand mai sare calul. Nu poti sa nu te amuzi cand il vezi pe Zohan folosind humus la orice – pe parul clientelor sau pe post de pasta de dinti sau de stingator de incendiu.

N-ai cum sa rezisti figurilor sale acrobatice si tehnicilor sale incredibile de lupta, memorabila fiind lovitura de picior in figura. Nu poti sa nu faci labe de gasca atunci cand cei trei palestinieni (printre care si Rob Schneider, in sfarsit, simpatic!) suna la linia fierbinte a miscarii Hezbollah si robotul le comunica optiunile.

(Linia referitoare la contributia financiara pentru actiunile Hezbollah era momentan inchisa pentru ca miscarea purta negocieri cu Israelul. Urma sa fie redeschisa la sfarsitul negocierilor!)

„Nu te pune cu Zohan”/”You Don’t Mess With the Zohan” – 2008, regia Dennis Dugan, cu: Adam Sandler, John Turturro, Emanuelle Chriqui, Nick Swardson, Rob Schneider. Pe ecranele romanesti din 1 august.