A fost anunțat cu surle și trâmbițe, gigantul platformelor de streaming pretinzând că va fi unul din cele mai mari succese ale sale, din moment ce a costat nu mai puțin de 200 de milioane de dolari. Cum banii n-aduc mereu fericirea, a ieșit doar un fel de mâncare încropită din resturi de la altele și încălzită în lipsă de inspirație.
Recunosc că, probabil împreună cu aproape 90.000 de cititori ai lui Hotnews, am așteptat filmul cu nerăbdare, ațâțat și de mash-urile cu care Netflix a acoperit mii de metri de fațade din București (îmi imaginez ce-a fost în metropolele americane și occidentale!). Doar se anunța o distribuție stelară, cu Ryan Gosling protagonist și Billy Bob Thornton, unul din actorii mei preferați (ah, „Fargo” sezonul 1!) și despre care am impresia că nu se bucură de admirația cuvenită, Ana de Armas și Chris Evans. Producția aparține fraților Russo, care și-au făcut numele pe supereroi cu supermerite la încasări (Avengers).
Cum cei care-și fac iluzii au adesea deziluzii, am încasat-o zdravăn chiar în ziua lansării adică vineri, 23 iulie. Prima dezamăgire a fost că la 8 dimineața nu puteam vedea decât trailerul, până să-mi dau seama că în California, unde e Netflix, se face vineri doar când e ora 10 la noi.
Dar marea chiflă am consumat-o văzând până la urmă tot filmul ieri, în mai multe reprize. Mai multe, pentru că „The Gray Man” nu te ține în niciun caz lipit de scaun de la început până la sfârșit. Mai faci câte una-alta prin casă, mai ieși pentru obligații, mai stai pe net și revii cu speranța că va urma ceva pasionant și de calitate.
Dar filmul este de fapt tot unul cu supereroi, gen pe care recunosc că-l detest, doar că sunt profesioniști în ale spionajului, artelor marțiale și armelor de tot felul, deci oameni lipsiți de calități supernaturale. „Cei buni” se mișcă însă neatinși prin perdele de gloanțe și grenade ale „celor răi” mai ceva decât comisarul Moldovan (care o încasează până și el, totuși, în cele din urmă) sau partizanii care nimiceau impresionantele trupe fasciste. Și le răspund dușmanilor cu o putere de foc comparabilă cu cea a unui crucișător modern.
„Cei buni” demonstrează și alte calități de domeniul paranormalului: se deplasează dintr-o țară în alta și de pe un continent pe altul la fel de repede ca echipajul din ”Star Trek” prin teleportare, citesc intențiile malefice ale celor din jur prin telepatie și evadează din cele mai severe condiții de detenție cu mijloace minime, de excursionist în camping – sau chiar fără ele. Iar Ryan Gosling este bătut măr și chiar înjunghiat de mai multe ori, pierde mult sânge, dar își revine chiar mai vioi decât înainte. „Nu mi-a atins nici ficatul, nici rinichiul” – clar?
De performanțe actoricești nici nu poate fi vorba. Figura lui Gosling nu-și schimbă expresia timp de două ore. Billy Bob Thornton are un rol de semifigurant care ar fi putut fi jucat de oricare amator. Ana de Armas este la fel de convingătoare când bate în serie bărbați bine antrenați și trage ca „teroriștii” noștri, „din toate pozițiile”, ca fetele care laudă creme pentru tălpi în reclame.
Ana de Armas – angelică și letală, deci neconvingătoare (Foto: Netflix)
Adăugați copila orfană cu stimulator cardiac, care înmoaie și inimile celor mai nemiloși ucigași, pentru o notă lacrimogenă care putea foarte bine să lipsească. Și un final care nu duce nicăieri și nu închide nimic – poate că Ryan pleacă cu copila spre un „Gray Man 2”? Și veți înțelege de ce „bomba verii” are aprecieri de genul „doar dacă n-aveți chiar nimic altceva de făcut” pe toate paginile de specialitate. Mai bine revedeți un „John Wick”, nu această pastișă! Sau „Red Notice”, că avea măcar umor!
La noi, o asemenea „lucrare” de 200 de milioane de dolari și cu asemenea rezultate (se estimează că a făcut încasări de doar $200.000 în weekendul trecut, când a fost lansată în 400 de cinematografe) ar duce imediat cu gândul la „parandărăt” și la DNA. La Netflix te ajută doar să înțelegi mai bine de ce au început să scadă abonații și va băga reclame la anul...
4
10
