INTERVIU

Radu Muntean, regizorul „Întregalde” (TIFF), despre filmul care ridică întrebări despre generozitate și supraviețuire: „Încerc să-mi construiesc personajele în așa fel încât să devină un amestec viu de calități și defecte”

de Marius Ghenț     HotNews.ro
Joi, 29 iulie 2021, 9:00


Filmul Intregalde: Radu Muntean si Luca Sabin
Foto: Arhiva personala
„Întregalde”, noul film semnat de Radu Muntean, a fost proiectat luna trecută la festivalul de la Cannes. Premiera națională are loc joi, 29 iulie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, în cadrul TIFF. Am vorbit cu regizorul despre această poveste de supraviețuire, unde personajele descoperă că intențiile bune funcționează mai bine în teorie decât în practică.

Filmul începe cu trei orășeni care merg într-un sat din județul Alba să doneze pachete cu mâncare. Rămân blocați pe un drum noroios și se întâlnesc cu un bătrân pe care vor să-l ajute.

Când văd că problemele care apar sunt mai importante decât generozitatea, cei trei încep să-și pună la îndoială fiecare decizie. Apar certuri, momente disperate în care-și pierd speranța, conflicte ce-i dezbină.

Pe tot parcursul acestor momente tensionate, personajele încep să-și pună întrebări despre propriul lor altruism. Cum ar trebui să-l ajute pe bătrân? Dacă își pun în pericol propriile vieți pentru o faptă bună? Răspunsurile variază de la personaj la personaj, dar dinamica dintre ele păstrează interesul pe tot parcursul filmului.



Când vrei să ajuți pe cineva, trebuie să înțelegi că ideea ta de bunătate poate fi în contradicție cu așteptările celuilalt. Tu crezi că faci bine, dar în realitate îți hrănești egoul, pentru că persoana pe care vrei să o ajuți are o altă nevoie sau dorință.

În problema generozității, e mult mai importantă înțelegerea decât acțiunea, indiferent cât de puternică e convingerea că știi drumul pe care trebui să-l urmezi.

Vedeta filmului e personajul Kente Aron, jucat de Luca Sabin, bătrânul senil care devine punctul central al poveștii cu cât ne apropiem mai mult de final. E mult spus jucat, pentru că Luca Sabin nu e actor, dar prezența lui pe ecran e capitală pentru „Întregalde”. Merită să-l vezi doar pentru acest personaj cu adevărat fascinant.

Radu Muntean a avut o sclipire de geniu când s-a decis să-l folosească în film pe acest localnic din comuna Rîmeț. Apropo de regizor, înainte de premiera națională de la festivalul TIFF, am stat de vorbă cu el despre cum l-a descoperit pe Luca Sabin, temele prezentate în film și cum crede că va reacționa publicul din România la „Întregalde”:

Incidentul care declanșează acțiunea e unul foarte comun, oricui i se poate întâmpla să rămână împotmolit într-o pădure. Sunt curios dacă a fost inspirat dintr-o experiență personală?

Serios? Uite chiar nu m-am gândit că e așa de comun să rămâi o noapte în pădure, împotmolit cu mașina, după ce ai încercat să salvezi un bătrân senil care își dorea să ajungă la un gater de mult părăsit.

În orice caz, ideea filmului are la bază expedițiile umanitare, cât se poate de reale, pe care asociațiile de offroad le organizează de obicei în preajma Crăciunului, în zone izolate, în care localnicii trăiesc în condiții foarte aspre și se deplasează foarte greu în timpul iernii. Dincolo de asta, totul e ficțiune.

De ce ai ales această comună din Alba pentru desfășurarea acțiunii filmului? De ce în Ardeal și nu în altă regiune din România?

Am participat, împreună cu Alex Baciu și Răzvan Rădulescu, cei doi co-scenariști, la două astfel de acțiuni umanitare și ambele au fost în zona asta a Apusenilor. Prima chiar în Întregalde și a doua, la vreo doi munți distanță, la Ponor.

Până la urmă, majoritatea locațiilor le-am filmat la Rîmeț, care e între aceste două localități. Vorbim de sate foarte extinse ca suprafață și foarte puțin populate, cu infrastructură modestă, care se strică în fiecare an și mai rău de la inundații.

Sunt pâlcuri de două-trei case care se află la kilometrii distanță unele față de altele și toate față de magazinul sătesc, dispensar sau școală. Deci, în principiu, dacă îți dorești să ajuți pe cineva și să te și dai cu mașina pe drumuri sparte, pe zăpadă sau noroi, cam aici ar fi de venit.

În plus, mi-am dorit ca natura să fie un personaj în film și aici, relieful e foarte jucat, se schimbă brusc, de la peisaje fabuloase cu văi deschise și creste stâncoase în fundal, la păduri cu relief contorsionat, care noaptea devin imprevizibile și periculoase.

Luca Sabin, actorul care-l joacă pe Kente, iese în evidență pe tot parcursul filmului. Cum ai dat de acest actor? E actor?

Nu, cum o să fie actor? Mi-era clar încă de la început că n-are cum să fie actor, îmi doream ca personajul ăsta să fie autentic fără drept de apel. N-ai cum să iei un actor care a făcut o viață teatru și să-l pui să joace convingător un bătrân tăietor de lemne care a lucrat o viață la gater.

Trebuia să arate, să vorbească și să se miște ca un om de-al locului. Luca Sabin e un localnic din Rîmeț, pe care l-am întâlnit în prospecția de locații. Mergea să cosească iarba bisericii din Rîmeț, împreună cu alți doi consăteni.

Foarte multe linii de dialog par improvizate de el. A citit scenariul sau i-a dat doar niște indicații despre ce ar trebui să vorbească?

Am avut mare noroc cu Luca Sabin. Arăta la fel de fragil ca personajul pe care mi-l imaginasem dar era de fapt extrem de rezistent și puternic, își dorea să joace în film, a înțeles ce are de făcut și a intrat imediat în rol. Rol pe care, în parte, l-am construit împreună cu Luca Sabin, adăugând poveștile lui personale, pentru că s-a nimerit să aibă aceeași meserie ca personajul din film.

Omul povestea, eu integram în dialog, apoi îl convingeam să reproducă la cadru textul care era parte din scenariu, parte din propria lui experiență. Printr-o cască minusculă îi transmiteam din când în când informații în timpul cadrului iar el le procesa și reușea să se integreze foarte bine în dinamica momentului respectiv.

Sigur, de mare ajutor au fost și cei trei actori principali (Maria, Ilona și Alex), care l-au tratat de la început ca pe un coleg de platou.

Filmul e clădit pe mai multe motive ce țin de dualitate: tineri vs. bătrâni, provincie vs. București, săraci vs. bogați. De ce ai ales să prezinți aceste defecte din societatea noastră?

Nu cred că e un film despre defectele din societatea noastră, sau cel puțin nu așa l-am gândit eu. Mi-am dorit să fac un film despre resursele, limitele și diferitele perspective ale generozității. Sigur că la un moment dat, asta implică un anumit tip de dualitate, dar nu e gândită antagonic.

Lumile astea sunt diferite, localnicii pot părea extratereștrii pentru orășeni și invers, dar nu cred că se află neapărat într-un conflict. Sau nu despre asta vreau eu să vorbesc.

Sunt mai multe paliere pe care se discută despre altruism în film. Faptul că Maria îl salvează pe Kente, are mai multă importanță pentru Maria decât pentru Kente, dar asta n-o face pe Maria o ipocrită.

Într-o perspectivă mai largă, acest tip de reflex moral, chiar dacă face parte dintr-un soi de proiect personal, cred că ne-a ajutat să supraviețuim ca specie.

Viciul lui Kente, alcoolul, e prezentat ca fiind unul dintre motivele pentru care nu merită băgat în seamă. Dar din discuțiile care au loc în mașină între orășeni reiese faptul că și ei au propriile vicii și păcate. Cu toate astea însă, ei nu sunt văzuți ca fiind o rușine. Crezi că lipsa unei autoevaluări stă la baza acestor prejudecăți?

Te contrazic, nimeni nu-l face bețiv pe Kente, iar cel mai urât vorbește despre el localnicul jucat de Toma Cuzin. Sigur că prejudecăți există, de ambele părți. De exemplu, spre finalul filmului, Măriuța, vecina lui Kente e convinsă că efortul Mariei de a-l salva pe bătrân are la bază dorința de a-i cumpăra ieftin casa bătrânească.

În general, ne grăbim să judecăm lucrurile pe care nu le înțelegem, aplicându-le o etichetă care ne e familiară. Că e mai comod așa. În film, Kente e pentru cei trei orășeni din jeep, un bătrânel simpatic și vorbăreț, atâta vreme cât nu-i bagă pe drumuri impracticabile, unde urmează să-și petreacă noaptea, în frig și izolați de lume.

Dar, chiar și în aceste condiții, se duc prin pădure și-l salvează pe bătrân de la o moarte sigură. Pot fi în egală măsură avocatul apărării localnicilor și al orășenilor, dacă e să avem un debate, dar din punctul meu de vedere nu există luptă de clasă în filmul ăsta.

Interesant mi se pare tocmai, să pui unghiurile astea laolaltă și să îndemni spectatorii să-și chestioneze propriile limite sau prejudecăți.

Există un act de caritate fără un strop de vanitate?

Probabil că nu, și ăsta e unul din motivele pentru care oamenii fac personaje interesante și complexe. Personajele impecabile, eroii sau sfinții părinți, nu cred că pot fi interesante decât pentru copii, și atunci doar dacă bagi o grămadă de bani în efecte speciale și desfășurări de forțe.

Eu încerc să-mi construiesc personajele în așa fel încât să devină un amestec viu de calități și defecte. Ca noi toți. Faptul că ai ceva să-ți demonstrezi atunci când ești pe cale să fii generos nu mi se pare că plafonează nivelul moral al faptei. Dar iarăși, e o chestiune de perspectivă.

După film, poți rămâne cu deziluzia că nu există altruism în valoare absolută și că până la urmă toți vom ajunge precum Kente, un nimic în marele timeline universal sau poți concluziona că există un fel lucid de a-ți trăi viața, conștient de consecințele și de motivațiile acțiunilor tale.

După un anumit punct filmul devine doar despre Kente. Ce te-a atras atât de mult la acest personaj încât să-l pui în centrul atenției?

Kente are în primă fază rolul de a testa personajele principale, asemeni Sfântului Petru, în basmele populare. Le oferă ocazia să fie altruiști, din postura celui pus în pericol. În final însă, mi s-a părut important să rămân cu Kente pentru a înțelege că nu e doar o carcasă umană, așa cum pare a fi pentru toți ceilalți.

E un om cu o biografie, cu un trecut. Mi-am dorit să însemne ceva pentru spectator.

Apari în film, e al doilea tău rol. De ce ai luat această decizie de a trece în fața camerei?

Îmi place să joc, e o provocare și o ocazie să înțeleg mai bine prin ce trece un actor în timpul cadrului. Cred că mă ajută să lucrez mai bine cu actorii. În plus, acum nu mai poate să-mi spună nimeni: e ușor să dai indicații de pe margine.

Trebuie să mărturisesc însă că la un moment data m-au copleșit problemele de la filmare, du-te-vino-ul ăla dintre perspectiva actorului imersat în filmare și cea a regizorului care trebuie să controleze tot momentul, plus locul lui în schema mare a filmului. Așa că, pe undeva am fost ușurat când s-au terminat secvențele în care am jucat.

Cum crezi că va reacționa publicul de la TIFF la „Întregalde”?

E un film care invită la discuții aprinse. E întotdeauna complicat să prevezi cum va reacționa publicul. Fiecare vizionare e diferită, are un vibe anume, în funcție de disponibilitatea și educația cinematografică a publicului. Se simte asta în sală.

La TIFF vin în majoritate cinefili, oameni interesați de fenomen, așa că mă aștept la reacții vii, în timpul proiecției și după. Să vedem, abia aștept.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3051 vizualizari

  • -3 (9 voturi)    
    ... (Joi, 29 iulie 2021, 10:31)

    samuraijack [utilizator]

    O fi personajul lui Kente Aron autentic, fiind localnic, dar numele de Kente Aron nu prea se potrivește cu numele localnicilor din Apuseni. Există foarte puține comunităti de maghiari în Apuseni, de obicei la marginea munțiilor.

    Iar isteriile și accentul de tip sudist nu prea se potrivesc cu felul de a fi a oamenilor care merg cu ajutoare prin Apuseni, de obicei ardeleni mai molcomi și potoliți, care privesc viața mai relaxat și detașat.

    Cât despre zăpada de 2 m, abia dacă mai prinzi vreo 20-30 de cm de zapadă în mijlocul iernii prin Apuseni la altitudinea unde se află comuna Râmeț.

    În rest, e interesant subiectul, iar locația pitorească, sălbatică. Așteptam să apară în cinema-uri.
    • -4 (6 voturi)    
      cum sa nu existe grai sau dialect sudist? (Joi, 29 iulie 2021, 17:04)

      Coresponedntu [utilizator] i-a raspuns lui samuraijack

      Fără supărare, putem spune graiul sudist care ii diferit si pe care un om simplu de prin Apuseni nu îl înțelege întotdeauna.
      Eu in prezentarea filmului am vazut doar un grup de regățeni tineri, genul stresați cu ifose ,isterizati si un bătrânel fain, normal la cap. Si nu stiu cum Miticii vin cu ajutoare in Ardeal cand säracia e mai mare la ei. Aici scenariul îi o țără alandala. Mai bine scenariul prevedea ajutoare cu alimente in Teleorman sau în Vaslui. Si in catunele izolate din Apuseni se traieste mai bine ca in sud. Îi adevarat că nu prea mere lumea sara la mall in Țara Moților, dar nici in Elvetia nu chierd timpul la cafele prin magazine, de altfel nu prea au malluri acolo.
      Vocabularul si accentul îs diferite, in graiul sudist îs multe cuvinte turcesti, cum ar fi BRE ca forma de adresare, sageak/streașina, cișmea de la ceshme in limba turcă, ciubuc, siktir și multe altele.
      Fiind originar din zona Mărginimii, am facut armata in Sud pe vremea lui Ceao si nu prea înțelegeam totul ca la carte. La noi, mai ales la sate, is multi termeni din dialactul säsesc/ germană, cum ar fi Ja / Da, Boactâr/Bewachter/Beobachter care inseamnă paznic, Șură/Schür cu sens de anexa la gospodarie, grajd, Mure/Möhre sau morcovi, grumpene/krumpen sau cartof, musai/müssen vb a trebui, fain/fein adj frumos , baiwerk/bauwerk fabrica, atelier, zug-tren si multe altele. Unele s-or chiert , dar daca imi amintesc cum vorbea bunul meu, cred ca folosea 25% cuvinte de origine germanä, luate de la sasi.
      Limba ii o tara diferită, sa stii, iar limba română literară am înțeles că îi din zona Câmpulung Muscel, nu provine din limba Bucuresti, unde graiul capitalei are multe mahalagisme si turcisme.
      No Servus !!! (uite un alt exemplu , formula de salut utilizata in ce se cheamă Mittel Europa, sau arealul geografic de la Brasov in Est pana in Valea Rinului la Vest). Cel mai frecvent Servus se foloseste in Bavaria si Austria, dar si in Transilvania si in Ungaria.
  • +4 (6 voturi)    
    Nu exista accent sudist (Joi, 29 iulie 2021, 12:21)

    Anges [utilizator]

    Bucurestiul a creat limba literara/standard. Limba de aici e etalon dupa care se judeca accentele din alte zone. E ca Ile-de-France pentru franceza.
    Tocmai pentru ca aici si-au dat mana literati din toate zonele, gen Slavici, Caragiale, Eminescu, si s-au integrat toate influentele majore.
    Si sint comunitati maghiare in Apuseni; la Rametea scrie numai Panzio peste tot si abia din a 3-a incercare am dat peste cineva sa vorbeasca romana.
    • -3 (9 voturi)    
      ... (Joi, 29 iulie 2021, 13:35)

      samuraijack [utilizator] i-a raspuns lui Anges

      Am zis că există puține comunități, Râmetea (a nu se confunda cu Râmeț), e printre puținele. Asta comparat cu comunitățile de români care sunt mare majoritate. Nu că unii ar fi mai buni ca alții, dar nu e autentic, nu reprezintă realitatea.

      Și da, există accent sudist, care se aude diferit de cel literal. Se simte uneori și în dialogurile din trailer. Include de asemenea diverse greșeli gramaticale sau expresii care le găsești doar în sud (regionalisme). De exemplu, expresii de genu (care apar în trailer) "e grabă mare, îți zic", "măi nene, ce-ați făcut aicea?", "hei tataie!" nu le vei auzi prin Ardeal. Nu că ar conta în vreun fel, însă face ca scenele să fie mai puțin autentice.
      • +4 (6 voturi)    
        O intorci ca la Ploiesti (Joi, 29 iulie 2021, 22:10)

        Anges [utilizator] i-a raspuns lui samuraijack

        Nu ai spus ca sint putine, ci foarte putine comunitati si ca numele de Kente Aron nu se potriveste in Apuseni. Uite ca daca e din Rametea se potriveste!
        Practic incerci sa minimalizezi pana la negare prezenta maghiarilor in Apuseni.
        Similar sugerezi ca nu exista o romana standard propagata din Bucuresti si ca oamenii vorbesc doar in graiuri si cu accent strict apartinand zonei geografice in care se afla. Realitatea e ca in 2021 limba s-a uniformizat mult (65 de ani de televiziune!!!), iar o expresie de genul o intorci ca la Ploiesti e folosita fara granita de judet sau regiune. Expresii din seriale sau filme de succes sint copiate in vorbirea curenta in toata tara…”Stii ce zic?” ;)
        Intr-o lume in care granitele si diferentele dispar ai un discurs prafuit-sovin.
        • +3 (5 voturi)    
          Nu ma mira (Vineri, 30 iulie 2021, 1:43)

          Iomen [utilizator] i-a raspuns lui Anges

          E filonul extremist speculat de Funar si reactivat acum la nivel local in contextul discutiilor despre regionalizare de un primar care se vede baron peste regiunea Nord-vest.
          Din pacate asta insa nu face decat sa ramana orase cum sint Clujul mult in spatele Bucurestiului, Timisoarei sau chiar Brasovului. Atata vreme cat unii au pretentii sa vorbesti cu accentul din zona lor sau sa te cheme Intr-un anumit fel, altfel esti vinitura sau mitic, dezvoltarea sociala si atragerea talentelor vor fi practic blocate.
        • -1 (1 vot)    
          ... (Vineri, 30 iulie 2021, 13:42)

          samuraijack [utilizator] i-a raspuns lui Anges

          Ai luat-o razna, nu e nimic extremism, e doar lipsă de autenticitate. Dacă ai fi umblat mai mult prin Apuseni ai fi înțeles ce zic. Nu am nimic cu maghiarii, unii dintre ei îmi sunt prieteni. E ca și cum ai face un film în ținutul secuiesc care se vrea să fie autentic și pui un etnic român în pielea unui localnic. Da, mai sunt românii în ținutul secuiesc, dar nu sunt reprezentativi pentru zona respectivă.
    • -5 (7 voturi)    
      exista accent si limba Miticistă / Regățeană (Joi, 29 iulie 2021, 16:55)

      Coresponedntu [utilizator] i-a raspuns lui Anges

      cum îi zicem noi prin Ardeal, fără supărare, putem spune graiul sudist diferit pe care un om simplu de prin Apuseni nu îl înțelege întotdeauna.
      Eu in prezentarea filmului am vazut doar un grup de regățeni tineri, genul stresați cu ifose ,isterizati si un bătrânel fain, normal la cap. Si nu stiu cum Miticii vin cu ajutoare in Ardeal cand säracia e mai mare la ei. Aici scenariul îi o țără alandala. Mai bine merg cu alimente in Teleorman sau în Vaslui. In catunele izolate din Apuseni se traieste mai bine ca in Bukurestabad. Îi adevarat că nu prea mere lumea sara la mall in Țara Moților, dar nici in Elvetia nu chierd timpul la cafele prin magazine, de altfel nu prea au malluri .
      Vocabularul si accentul îs diferite, in graiul sudist îs multe cuvinte turcesti, cum ar fi BRE ca forma de adresare, sageak/streașina, cișmea de la ceshme in limba turcă, ciubuc, siktir și multe altele.
      Fiind originar din zona Mărginimii, am facut armata in Sud pe vremea lui Ceao si nu prea înțelegeam multe cuvinte. La noi, mai ales la sate, is multi termeni din dialactul säsesc/ germană, cum ar fi Ja / Da, Boactâr/Bewachter/Beobachter care inseamnă paznic, Șură/Schür cu sens de anexa la gospodarie, grajd, Mure/Möhre sau morcovi, grumpene/krumpen sau cartof, musai/müssen vb a trebui, fain/fein adj frumos , baiwerk/bauwerk fabrica, atelier si mulet altele. Unele s - or chiert , daca imi amintesc cum vorbea bunul meu, cred ca folosea 25% cuvinte de origine germanä luate de la sasi.
      Limba ii o tara diferită, sa stii, iar limba română literară am înțeles că îi din zona Câmpulung Muscel, nu provione din limba Bucureshtistanului, unde graiul capitalei are multe mahalagisme si turcisme.
      No Servus !!! (alt exemplu , salut utilizat in ce se cheamă Mittel Europa, sau arealul geografic de la Brasov in Est pana in Valea Rinului la Vest). Cel mai frecvent Servus se foloseste in Bavaria si Austria, dar si in Transilvania si Ungaria.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by