Ancorată de un rol magistral și realizată cu dedicație și dragoste pentru materialul sursă, miniseria „O parte din adevăr” de pe HBO ne oferă o poveste tristă dar înduioșătoare despre familie și apropierea dintre oameni, perfectă pentru aceste vremuri de distanțare socială.
De la precauții la interdicții, de când a început pandemia de coronavirus viața celor mai mulți oameni s-a schimbat semnificativ. De la începutul anului am stat acasă, ne-am dozat ieșirile și am lăsat majoritatea întâlnirilor cu prietenii pentru vremuri mai bune.
O parte din viața noastră, fie că vorbim de muncă, studii sau socializare, s-a mutat în fața ecranului. Și am început să consumăm mai multă televiziune, mai ales pe servicii de streaming. Mulți dintre noi așa au supraviețuit prin perioada de izolare la domiciliu. Din fericire e momentul cel mai bun din istoria recentă pentru pierdut vremea în fața ecranului, uitându-ne la seriale.
Pentru că trăim în epoca de aur a televiziunii și, mai ales în ultimii ani, avem o ofertă aproape inepuizabilă de seriale de calitate. Dar chiar dacă e greu să definești ce înseamnă un serial „de calitate”, de la „Sopranos” și „The Wire” la „Breaking Bad” și „Stranger Things” formula de bază a fost cam aceeași. Se ia o poveste cu elemente de dramă și (de cele mai multe ori) acțiune la care se adaugă cel puțin un rol de excepție.
În ultimii ani, serialele prestige au început să ia o turnură interesantă, adaptând romane care la prima vedere nu se pretează ca seriale. Sigur, o mare parte dintre filmele și serialele clasice, de la „Pe Aripile Vântului” la „Perry Mason” sunt adaptări după romane și multe seriale contemporane de succes ca Game of Thrones, Dexter, Big Little Lies sunt la rândul lor adaptări.
Dar e o diferență foarte mare între adaptarea unei cărți de Stephen King, ca The Outsider sau de Andrzej Sapkowski ca The Witcher și adaptarea uneia de Phillip Roth, ca The Plot against America sau Elena Ferrante ca My Brilliant Friend.
Deși nu subscriu la ideea unei separări între „cultură” și „cultură pop” trebuie să recunoaștem de asemenea că e mult mai ușor să transpui pe ecran un roman de acțiune, în mare parte descriptiv, de unul care explorează psihologia și identitatea personajelor.
De aceea am fost absolut surprins să aflu că „I Know This Much Is True” („O Parte Din Adevăr”) de Wally Lamb a fost adaptat de HBO într-o miniserie de șase episoade, cu Mark Ruffalo în rolurile principale.
„I Know This Much is True” nu e o carte ușoară, e un roman captivant dar interminabil despre viețile dificile și dramatice a doi frați gemeni, dintre care unul suferă de schizofrenie precum și a familiei lor extinse. Cum transpui așa ceva într-un serial la care să vrea cineva să se uite?
Nu știu exact cum dar, undeva pe drum, Mark Ruffalo și regizorul/scenaristul Derek Cianfrance reușesc să transforme o epopee tragică în aur. Cianfrance și-a făcut un pic de reputație ca „tipul ăla care scrie chestii dramatice despre familie” și dacă era să găsești pe cineva care să poată adapta cărămida asta de o mie de pagini, cu toate momentele temporale disparate și tematica de „păcatele părinților plătite de copii” regizorul/scenaristul de la The Place Beyond the Pines și Blue Valentine ar fi fost printre primii sunați.
Cianfrance tratează materialul sursă cu grijă și respect, construind o poveste aproape documentară în culori estompate, cu încadrări apropiate, aproape claustrofobice și cadre lungi, handheld, mai ales când camera e pe fețele actorilor. Și merge, imaginea mulându-se perfect pe tonul poveștii.
Mark Rufallo surprinde prin două roluri în care, mai presus de orice, se vede durerea și umanitatea pe fața sa
„O parte din adevăr” e povestea tragică a doi frați gemeni, Dominic și Thomas Birdsey, născuți pe 31 decembrie respectiv 1 ianuarie, dintr-o mamă siciliană și un tată necunoscut. Crescuți într-o familie dominată de un tată vitreg abuziv cei doi frați sunt aproape inseparabili până în adolescență când Thomas începe să manifeste simptome de schizofrenie și paranoia.
Ani mai târziu, după o căsnicie eșuată, pe punctul de a-și pierde mama, Dominic, care în ciuda educației universitare lucrează ca constructor, trebuie să-și salveze fratele de internarea într-o instituție pentru criminali cu probleme psihice, în timp ce încearcă încetul cu încetul să își descopere originile reale.
S-a scris mult despre interpretarea lui Mark Ruffalo, și pe bună dreptate. Dincolo de cele 25 de kg suplimentare pe care actorul le-a pus în câteva săptămâni pentru a filma rolul lui Thomas, Rufallo surprinde prin două roluri în care mai presus de orice se vede durerea și umanitatea pe fața sa.
Dacă Thomas e un rol dificil de care Ruffalo se achită cu brio, Dominic, fratele-narator, e rolul în care strălucește. Dincolo însă de interpretarea lui Ruffalo, serialul e plin de interpretări fantastice : Kathryn Hahn ca fosta nevastă a lui Dominic, Rosie O’Donnell într-un rol extraordinar, ca asistenta socială a lui Thomas și (până recent) ilustrul necunoscut Marcello Fonte, câștigătorul premiului pentru cel mai bun actor la Cannes acum doi ani, ca bunicul fraților Birdsey.
„O Parte din Adevăr”, ca miniserie TV e poate chiar mai greu de urmărit decât romanul. Și nu doar din cauza firului narativ ce sare de la începutul anilor 90, când are loc acțiunea principală, în copilăria și adolescența fraților Birdsey, în timpul căsătoriei eșuate a lui Dominic ba chiar în perioada interbelică, când bunicul sicilian al fraților Birdsey emigrează în America.
Povestea e una plină de tragedii personale, resentimente și tristețe profundă, viața tragică a lui Thomas fiind reflectată de tragediile vieții lui Dominic. În ciuda atmosferei de tragedie greacă serialul este însă extrem de captivant, reușind să transforme un roman postmodern complex într-o poveste superbă despre familie, tristețe și dedicare, și una cu un final mai optimist decât ați putea crede.
„O Parte din Adevăr” e o miniserie de zile mari, și una care nu trebuie pierdută sub nici o formă. Ancorată de un rol magistral și realizată cu dedicație și dragoste pentru materialul sursă, miniseria ne oferă o poveste tristă dar înduioșătoare despre familie și apropierea dintre oameni perfectă pentru aceste vremuri de distanțare socială.
7
13
