Versiunea necenzurata a filmului 100 DE LEI de Mircea Săucan, la ultimul Cineclub FILM al anului

Joi, 29 noiembrie 2018, 9:51

Vineri, 30 noiembrie 2018, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 21-a ediţie a Cineclubului FILM, totodată ultima din acest an. În cadrul acestei întâlniri, va fi prezentată, într-o copie digitală nouă, subtitrată în limba engleză, şi în prezenţa actorului principal Dan Nuţu, versiunea necenzurată („Director’s cut”) a filmului 100 DE LEI (SUTA DE LEI) de Mircea Săucan (1973). Luna aceasta se împlinesc 45 de ani de la premiera naţională (într-o versiune mutilată de cenzură) a acestui film de referinţă al cinematografului românesc. Moderatorul discuţiei va fi criticul Dinu-Ioan Nicula, autor al unui studiu dedicat capodoperei lui Mircea Săucan. La eveniment vor mai participa criticul şi profesorul de cinema Dana Duma, redactor şef, precum şi redactori şi colaboratori ai publicaţiei FILM, editate de UCIN.

100 DE LEI (SUTA DE LEI)
Producţie România, 1973, 103 min., alb-negru, subtitluri în engleză / Dramă
Regia: Mircea Săucan
Cu: Dan Nuţu, Ion Dichiseanu, Ileana Popovici, Violeta Andrei, Ilarion Ciobanu

„În SUTA DE LEI, se confruntă doi fraţi cu caractere şi concepţii antitetice despre lume. Unul dintre ei, actor de teatru, încearcă să-l domesticească pe celălalt, mai tânăr, visător, suflându-i iubita. Este foarte puternic resentimentul moral cu care autorul depăşeşte soluţia morţii accidentale, cu o mizanscenă albă şi angoasantă. Răsturnarea de situaţie e o anticipare a exploziei nucleare, deja în curs. Oamenii sunt veseli, dar Săucan îi face trişti.” (Pasquale Favretto, „Cinemasessanta”)

„Povestea unui film precum 100 DE LEI, prezentat pe ecrane în noiembrie 1973, este explicită și elocventă. A fost o altă crimă. Pentru că regizorul a refuzat aberantele pretenții ale cenzurii, filmul a fost prezentat în premieră nu numai fără încuviințarea regizorului, dar fără aportul lui creator, pelicula fiind «dreasă», prin părțile esențiale, de persoane rău și urât intenționate. Datorită unor oameni onești, cum a fost criticul Mihai Tolu de la Arhiva Națională de Filme, varianta originală a filmului 100 DE LEI s-a păstrat, însă, intactă – neprescurtată, nemodificată – peste decenii, astfel că, după ’89, ea a putut fi văzută, la Cinematecă, de către cinefilii bucureșteni. Dan Nuțu, Ion Dichiseanu – cei doi frați din film, cu moduri de viață și de gândire diametral opuse –, Ileana Popovici – personajul care declanșează conflictul –, Violeta Andrei, ceilalți interpreți ai filmului au făcut dovada că filmul lui Mircea Săucan avea o cu totul altă față decât aceea de la premieră. Dar asta se întâmpla după 20 de ani, ca-n Alexandre Dumas. Filmul 100 DE LEI a fost ultimul lungmetraj al regizorului. Apoi Mircea Săucan s-a stins văzând cu ochii.” (Călin Căliman, „Istoria filmului românesc”, ediţia a III-a, 2017)

Cineclubul FILM este o serie de evenimente (proiecţii speciale cu filme româneşti remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate şi însoţite de discuţii cu invitaţi) organizată de Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM, publicaţie trimestrială a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 5 lei.

Cineclubul FILM a început în luna ianuarie 2015, iar în primele 19 întâlniri de la Cinematecă au fost prezentate filmele româneşti O LACRIMĂ DE FATĂ (Iosif Demian, 1980), S-A FURAT O BOMBĂ (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROŞII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEŢII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIŞOARA AURICA (Şerban Marinescu, 1886), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRĂ (Mircea Veroiu şi Dan Piţa, 1971), TRECĂTOARELE IUBIRI (Malvina Urşianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), SĂ MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE VIAŢĂ (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPĂTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENŢE (Alexandru Tatos, 1982), ŢĂRMUL N-ARE SFÂRŞIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERĂ (Francisc Munteanu, 1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PĂDURE (Alexandru Tatos, 1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973) şi APA CA UN BIVOL NEGRU (documentar-eseu colectiv, 1970).

Printre invitaţii de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorul şi scenaristul Stere Gulea, regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Dan Piţa şi Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile şi Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei şi Melania Oproiu, cântăreaţa şi actriţa Marina Voicu, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu, Dan Nuţu şi Dorel Vişan, criticii Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu şi Titus Vîjeu, scriitorul şi publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul şi editorul Emil Stanciu, jurnaliştii George Canache şi Dinu Moraru.