VIDEO Cronica de film: "The Broken Circle Breakdown" – Dragoste si lacrimi

de Iulia Blaga     HotNews.ro
Sâmbătă, 8 martie 2014, 11:28


Imagine din The broken circle breakdown
Foto: Independenta Film
In filmul care a ratat recent Oscarul pentru film strain si care la noi intra cu titlul „Paradisul spulberat”, cineastul belgian Felix van Groeningen ataca cu aplomb melodrama, dar rigoarea scenariului, fluenta regiei si jocul actorilor forteaza limitele genului.

Subiectul are toate elementele unui film la care trebuie sa intri cu pachetul de batiste in buzunar. Elise si Didier se indragostesc la prima vedere, fac dragoste la a doua si un copil la a treia. Tot ceea ce in alte filme se petrece intr-un film intreg aici se intampla pana la jumatatea filmului.

Barbos, sexy, muzician (canta bluegrass intr-o formatie), Didier (Johan Heldenbergh) o primeste pe Elise (Veerle Baetens) in rulota unde isi duce zilele pentru ca ii e tarsa sa-si amenajeze casa , iar cuplul isi traieste o vreme pasiunea printre gaini, pick-up truck-uri si dusuri in aer liber.

Elise e si ea sexy si va canta in curand pentru ca va fi cooptata in trupa, pana atunci indeletnicindu-se cu tatuajele – corpul ii e plin de ele. Dar cand ii spune lui Didier ca a ramas gravida, lui Didier ii cade initial fata, dar urca repede la loc.

Restabilit, Didier isi cheama colegii de trupa si amenajeaza impreuna casa, construind inclusiv o „teranda”, adica o combinatie intre terasa si veranda - Elise dorindu-si, ca orice femeie, o casa cu veranda unde sa-si creasca copiii si florile.

Se naste copilul – o fetita careia ii spun Maybelle, iar cand implineste 6 ani e diagnosticata cu cancer si incepe calvarul. Ras in cap, chimioterapie care nu da rezultate, prelevare de maduva samd. Sfarsitul e aproape si nu e nici jumatatea filmului.

Daca ati citit pana aici si ati tras concluzia ca nu veti merge la „The Broken Circle Breakdown”, poate va mai ganditi. Ce il deosebeste de filmele de pe Euforia TV e seriozitatea cu care trateaza fiecare capitol al facerii. In primul rand ca povestea nu e spusa linear, asa cum am rezumat-o eu.

Scenariul foarte elaborat inlantuie fragmente de scene provenind de pe paliere temporale diferite. De pilda, filmul incepe cu un traveling orizontal in spitalul unde e fetita rasa in cap si continua cu un flashback scurt in care ii vedem pe parinti cand nu erau parinti si doar isi traiau cu pasiune, in rulota cu hartie portocalie in geam, prima noapte de dragoste.

Revenind la prezent, filmul o ia pe urma din nou in urma, anticipand momentul primei nopti de dragoste si tot asa- pana cand flashback-ul primei intalniri dintre Didier si Elise are loc cand filmul e deja trecut de jumatate.

Aceasta modalitate de constructie nu da impresia de dezordine. Fiecare scena are durata potrivita, iar aranjarea lor se face dupa un sistem de „mosi si babe” adica prin niste elemente care cupleaza foarte bine, facand ca tabloul de ansamblu sa se completeze ca un puzzle, de la o secventa la alta.

Cei doi interpreti plus fetita fac ca povestea sa stea si mai bine in picioare. Oricat nu ne-ar conveni ca Veerle Baetens i-a suflat Luminitei Gheorghiu Premiul Actrita Europeana a Anului acordat de Academia Europeana de Film, partitura ei era mai complexa.

Un alt atu sunt momentele muzicale care nu doar ilustreaza povestea dar ii si aduc un comentariu in alta gama, desi prezenta muzicii in ultima secventa pune o limita nu foarte reusita filmului.

La fel cum viata curge pe viteze diferite, de la jumatatea filmului povestea incepe sa treneze si parca ce era de spus s-a spus. Atunci incep si cateva note false, cum ar fi motivele aparente pentru care cei doi soti incep sa nu se mai inteleaga – e evident de ce nu se inteleg, dar scenele respective nu sunt prea convingatoare in ciuda jocului perfect al actorilor.

Fiind construit in conventia scenariului-puzzle, filmul incepe sa se termine din timp pentru ca ultimele scene sa definitiveze epilogul, asa ca isi aduna ochiurile la final si se inchide rotund.

Fata de alte filme care mai pe fata sau mai discret ne santajeaza emotional cu tema copiilor bolnavi incurabil, „The Broken Circle Breakdown” e din alta familie pentru ca incearca sa pareze momentele lacrimogene prin umor, uneori facandu-le astfel si mai greu de suportat pentru spectatorii sensibili.

Nu e un film pe care sa iti doresti sa il revezi si chiar iti o senzatie neplacuta – de implacabil, dar are si scurte momente cand implacabilul devine placabil (sic!) , de pilda atunci cand mama da semne ca gaseste un mod de a se impaca cu realitatea. Dar si asta e o iluzie. Felix Van Groeningen nu e ingaduitor cu eroii, scotand  filmul in extremis din conventia melodramei.

Trailer:



„Paradisul spulberat”/„The Broken Circle Breakdown” – de Felix Van Groeningen, cu: Veerle Baetens, Johan Heldenbergh, Nell Cattrysse, Nils De Caster. Premiera romaneasca 7 martie 2014









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3440 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by