Miercuri, 24 iulie, şi vineri, 26 iulie, de la ora 19:30, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Romane (Str. Eforie nr. 2) va fi difuzată a treia şi ultima sesiune a celei de-a doua ediţii din cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României”.
Ediţia acoperă avangarda rusă şi sovietică, iar a treia sesiune le este dedicată marelui cineast Dziga Vertov şi colaboratorilor acestuia, Mihail Kaufman, Elizaveta Svilova şi Esfir Şub.
După ce în prima sesiune a ediţiei fusese prezentat celebrul OMUL CU APARATUL DE FILMAT (1929), Dziga Verov revine în programul „Avangardei revizitate” cu alte două filme documentare, ambele datând din anul 1926.
Programul celei de-a treia sesiuni din ediţia a II-a:
A sasea parte a globului
Foto: Cinemateca Romana
A ŞASEA PARTE A GLOBULUI / ŞESTAIA CIASTI MIRA
URSS, 1926 / alb/negru / Film mut, film documentar / Versiune originală (inserturi ruseşti)
Scenariu şi regie: Dziga Vertov
Imagine: Mihail Kaufman, Iva Beleakov, S. Benderskii, P. Zotov, N. Konstantinov, L. Lembert, N. Strukov, I. Tolcean
Asistenţi: Grupul Kinoki (Elizaveta Svilova, Esfir Şub ş.a.)
Producător: Kultkino / Sovkino
ÎNAINTE, SOVIETE! / ŞAGAI, SOVET!
URSS, 1926 / alb/negru / Film mut, film documentar / Versiune originală (inserturi ruseşti)
Inainte, soviete!
Foto: Cinemateca Romana
Scenariu şi regie: Dziga Vertov
Imagine: Iva Beleakov
Asistenţi: Grupul Kinoki (Elizaveta Svilova, Esfir Şub ş.a.)
Producător: Kultkino / Sovkino
Igor Mocanu, cel ce semneaza conceptul si viziunea curatoriala a acestui program, face o introducere despre cele doua filme:
Ne aflăm la începutul lui 1926, iar Moscova se pregăteşte acerb pentru aniversarea celor zece ani de la Revoluţia din Octombrie. Artele sunt somate să-şi dea concursul pentru acest omagiu grandios. Sovkino deleagă o echipă de regizori din cadrul departamentului Kultkino pentru realizarea unor pelicule ficţionale şi documentare care să prăznuiască actualitatea socio-economică sovietică. Printre cineaşti se numără şi Dziga Vertov, împreună cu echipa de operatori de la Kinoki, grupul alternativ de artişti vizuali din spatele unor proiecte precum Kino-Pravda sau Kino-Glaz, titulaturi ad-hoc ce descriu şi conceptualizează viziunea estetico-politică a grupului de avangardişti din jurul lui Vertov. Experienţa vizuală acumulată de-a lungul celor 23 de episoade de jurnale de actualităţi grupate sub genericul „Kino-Pravda” a dus în 1926 la o asociere firească a grupului de artişti, iar direcţiile estetice statuate atunci devin – în ÎNAINTE, SOVIETE!, dar mai ales în A ŞASEA PARTE A GLOBULUI – un soi de esenţă tare.
Dacă prima peliculă, ÎNAINTE, SOVIETE!, rămâne în cadrele urbane, citadin-industriale, ale Moscovei, anunţând pe undeva furtuna experimentală din OMUL CU APARATUL DE FILMAT (1929), în A ŞASEA PARTE A GLOBULUI, Dziga Vertov părăseşte capitala şi flanează pe tot întinsul multicultural geografic al celei de-a şasea părţi a lumii. Înainte de a fi omagial-propagandistic, cu virtuţi de pedagogie politică, discursul cinematografic instituit de Dziga Vertov şi Kinoki, pentru că filtrează zorzoanele estetice politicii de stat printr-un filtru realist, devine din ce în ce mai critic, ajungând în final să opună imaginii capitaliste (ceaiul dansant, foxtrotul, exploatarea sclavilor de culoare şi maşinile industriale fordiste), imaginea multiculturalismului polietnic sovietic la limita utopiei. Totuşi, filmele lui Vertov nu s-au bucurat de un entuziasm general din partea publicului, un comiliton precum Şklovski sau un critic precum Ippolit Sokolov acuzând excesul de experiment formal şi montaj, procedee care ar duce, de fapt, paradoxal, la ficţionalizarea realităţii şi transformarea acesteia în poveste. Şi nu se înşelau foarte mult.
Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română a lansat, în noiembrie 2012, programul „Avangarda revizitată”, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de până la naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţia a programului, cuprinzând şase sesiuni, a fost dedicată avangardei franceze. Ediţiile următoare, programate în stagiunea 2014-2014 a Cinematecii Române, vor aborda avangardele germană, olandeză şi românească.
