Miercuri, 29 mai şi vineri, 31 mai, de la ora 20:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2) va fi difuzată prima sesiune a celei de-a doua ediţii din cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României”.
Ediţia a carei concept şi viziune curatorială este semnata de Igor Mocanu acoperă avangarda rusă şi sovietică, iar prima sesiune le este dedicată artiştilor avangardişti Serghei M. Eisenstein, Vladimir Maiakovski şi Dziga Vertov, prezenţi în program cu două scurtmetraje şi, respectiv, un lungmetraj de referinţă.
Pe 23 ianuarie a.c. s-au împlinit 115 ani de la naşterea lui Serghei M. Eisenstein, iar pe 11 februarie – 65 de ani de la moartea marelui cineast. Pe 19 iulie se vor aniversa 120 de ani de la naşterea lui Vladimir Maiakovski. Iar anul trecut, în topul celor mai bune filme din toate timpurile al reputatei reviste britanice “Sight and Sound”, stabilit pe baza voturilor criticilor, Omul cu aparatul de filmat de Dziga Vertov s-a clasat pe o onoranta poziţie a opta.
Domnisoara si huliganul
Foto: Cinemateca Romana
Programul primei sesiuni din ediţia a II-a:
- DOMNIŞOARA ŞI HULIGANUL / BARÎŞNEA I HULIGAN
URSS, 1918 / Film mut, film de ficţiune, scurtmetraj
R: Vladimir Maiakovski, Evghenii Slavinski
Scenariu: Edmondo de Amicis, Vladimir Maiakovski
Imagine: Evghenii Slavinski
Producător: Vladimir Egorov
Cu: Vladimir Maiakovski, Aleksandra Rebikova, Feodor Dunaev
Jurnalul lui Glumov
Foto: Cinemateca Romana
- JURNALUL LUI GLUMOV / DNEVNIK GLUMOVA
URSS, 1923 / Film mut, film de ficţiune, film experimental, scurtmetraj
R: Serghei M. Eisenstein
Imagine: Boris Franţisson
Cu: Grigorii Aleksandrov, Aleksandr Antonov, Serghei M. Eisenstein, Mihail Gomorov, Junior Inkijînov, Vera Muzîkant, Ivan Pîriev, Maksim Ştrauh, Vera Ianukova, Ivan Iazîkanov
Omul cu aparatul de filmat
Foto: Cinemateca Romana
- OMUL CU APARATUL DE FILMAT / CELOVEK S KINOAPPARATOM
URSS, 1929 / Film documentar, film experimental
R: Dziga Vertov
Scenariu: Dziga Vertov
Imagine: Mihail Kaufman, Gleb Troianski
Montaj: Dziga Vertov
Asistent montaj: Elizaveta Svilova
Muzică: Pierre Henry, Nigel Humberstone, Konstantin Listov, Michael Nyman
Text introductiv de Igor Mocanu:
Geografic sau geopolitic vorbind, în mod cert, avangarda cinematografică sovietică nu are prea multe lucruri în comun cu cea europeană, însă la fel de cert este şi faptul că, fără aceasta, europenismul avangardei cinematografice occidentale ar fi arătat radical diferit. În decursul unui deceniu, filmul sovietic de avangardă, acuzat de „formalism” în deceniile ce-i vor urma de către critica realist-socialistă, parcurge vertiginos drumul de la ficţiunea oarecum tradiţională, clasică, în care povestea şi actorii sunt sclavii aparatului înregistrator, ca în cazul peliculei lui Maiakovski, trecând prin experimentul video gândit ca insert dramatic la teatrul Proletkultului din Moscova, cum este JURNALUL… regizat de Eisenstein, şi până la docuficţiunea experimentală practicată de Vertov şi echipa lui, în care personajul principal este aparatul de filmat faţă în faţă cu oraşul, cu lumea. Influenţa şi însemnătatea avangardei cinematografice sovietice pentru avangarda europeană au fost destul de mult discutate, încât nu le mai reluăm şi aici. Mai interesant ni se pare traseul pe care au trebuit să îl parcurgă aceste pelicule pentru a fi difuzate în România de până la naţionalizarea producţiei cinematografice din 1948. Se ştie că avangarda română a urmărit îndeaproape tribulaţiile omoloagei moscovite ori sanktpetersburgheze, există de-a lungul seriilor şi colecţiilor de reviste avangardiste o cantitate consistentă de texte de interpretare a filmelor avangardei sovietice. „Contimporanul”, „Integral”, „Unu”, „Meridiane” sau, mai ales, „Orizont” amintesc prompt fiecare nouă producţie. Filmele avangardei sovietice, mai exact, comerţul cu pelicule prin contact direct cu URSS era descurajat la Bucureşti, precum şi la Paris, cinefilia artiştilor croindu-şi astfel drum către acestea via Berlin! Astfel, copiile pariziano-berlineze ale avangardei sovietice ajungeau şi la publicul bucureştean. După 1950 şi odată cu înfiinţarea Arhivei de Filme Cinematografice a României (1957), filmul sovietic va abandona linia de tranzit, pătrunzând direct în sala de cinema de la Bucureşti, însă atunci a fost prea târziu, căci o mare parte dintre principalii actori ai scenei avangardiste sovietice fuseseră deja exterminaţi la ordinele lui Stalin.
Tarifele practicate de Cinemateca Română:
Bilet pentru spectatorii fără abonament: 10 lei
Bilet pentru spectatorii cu abonament: 8 lei
Bilet pentru elevii, studenţii, pensionarii etc. cu abonament: 5 lei
Bilet pentru studenţii UNATC sau UNArte cu abonament: 5 lei
Abonament (valabil pentru întreaga stagiune): 15 lei
Abonament (redus, pentru elevi, studenţi, pensionari etc.): 12 lei
Abonamentele pentru stagiunea în curs se pot achiziţiona de la Cinemateca Eforie (Strada Eforie nr. 2).
