VIDEO Avanpremiera Festivalul de la Cannes: Cristian Mungiu in juriu alaturi de Spielberg si Kidman, Romania e reprezentata de doua scurtmetraje

de Iulia Blaga     HotNews.ro
Miercuri, 15 mai 2013, 14:51


Nu avem decat doua scurtmetraje la Cannes, dar umbra lui Cristian Mungiu, care va juriza in tacere alaturi de Spielberg, Nicole Kidman et Comp., va da celei de-a 66-a editii o aura neverosimila. Cannes-ul reflecta prin insusi juriul sau scindarea dintre cinemaul european si cel american, intr-o perioada cand exceptia culturala e pasata ca un cartof incins. Cititi in avanpremiera festivalului care incepe in 15 mai si interviurile cu Radu Jude si Tudor Cristian Jurgiu.

„Exceptia culturala nu e negociabila”, spune titlul unei petitii semnate de peste 5000 de persoane nemultumite ca, in 13 martie, Comisia Europeana a adoptat un proiect de mandat de negociere care integreaza serviciile audiovizuale si cinematografice in acolada discutiilor comercial cu SUA care vor incepe in aceasta vara.

„In fata SUA, a carei industrie de divertisment e a doua sursa a exporturilor, liberalizarea audiovizualului si a cinematografului va insemna dezmembrarea a tot ce a protejat, promovat si dezvoltat cultura europeana”, scrie in petitia semnata de cunoscuti cineasti europeni ca Michael Haneke, Jean-Pierre si Luc Dardenne, Aki Kaurismäki, Bela Tarr, Ettore Scola, Pedro Almodóvar, Mike Leigh, Stephen Frears, dar si de americanul David Lynch.

Pe lista se afla si 12 nume romanesti printre care Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Radu Mihaileanu, Corneliu Porumboiu sau Catalin Mitulescu. E de asteptat ca Festivalul de la Cannes, cel mai important eveniment al cinematografiei mondiale, sa readuca in discutie si aceasta problema delicata.

Cannes-ul debuteaza in 15 mai sub drapel american, cu „Marele Gatsby”, de Baz Luhrmann, care a avut deja premiera mondiala, si programeaza in competitie multe pelicule americane: „Only Lovers Left Alive” de Jim Jarmusch, „Inside Llewyn Davis” de Ethan şi Joel Coen, “Behind the Candelabra” de Steven Soderbergh, “Only God Forgives” de Nicolas Winding Refn, “Nebraska” de Alexander Payne, “The Immigrant” de James Gray.

Prezenta lui Cristian Mungiu in juriul care va decide palmaresul e aproape la fel de importanta ca prezenta unui lungmetraj romanesc in Selectia Oficiala si poate compensa, in extremis, aceasta lipsa. Mungiu se afla intr-o companie selecta, alaturi de Steven Spielberg (preşedintele juriului), Nicole Kidman, Ang Lee, Naomi Kawase, Lynn Ramsay, Christoph Waltz, Daniel Auteuil şi starleta bollywoodiana Vidya Balan.

Sectiunea „Un Certain Regard” se deschide in 16 mai cu „The Bling Ring” de Sofia Coppola, juriul acestei sectiuni fiind prezidat de Tomas Vinterberg.

Scurtmetrajul „Ca o umbra de nor”, de Radu Jude, va fi prezentat in zilele de 23 si 25 mai in sectiunea Quinzaine des Réalisateurs. Jude va fi insotit la Cannes de producătorul Ada Solomon, protagonistul Alexandru Dabija şi de co-scenaristul Florin Lăzărescu. Cu sinceritatea sa abrupta, regizorul ne-a spus:

Cadru din filmul Shadow of a Cloud
Foto: Hotnews
Radu Jude: „Dacă n-ar fi important să mă duc, nu m-aş duce”

Te încîntă ideea că mergi la Cannes sau, dacă s-ar putea, ai lăsa filmul şi ai rămîne la Bucureşti?

Dacă n-ar fi important să mă duc, nu m-aş duce. Înţeleg, însă, că aşa funcţionează lucrurile şi că festivalurile astea sînt importante pentru viitorul destin al filmului, dar e ceva infantilizant în toată povestea asta: interviuri, sesiuni de “Q&A”, nominalizări, eventuale premii etc. Îmi amintesc tot mai des de o însemnare a lui Cioran din “Caietele” lui; povesteşte acolo cum a mers împreună cu o delegaţie de francezi să se întîlnească cu un intelectual de origine română (i-am uitat numele), care era internat într-un azil de bătrîni - nu mai vedea bine, nu mai auzea, stătea imobilizat în pat, era practic pe moarte.

Cînd francezii l-au anunţat pe muribund că există posibilitatea să fie nominalizat la un premiu oferit de Academia Franceză, individul a avut o reacţie de bucurie extremă, a bătut din palme, a lăcrimat etc. Ceea ce pe Cioran l-a şocat foarte tare. Adică chiar aşa, “in articulo mortis”, unii tot îşi mai doresc o tinichea de pus în piept… Ridicol, într-adevăr.

Dar te bucuri că eşti în Quinzaine des Réalisateurs sau îţi e indiferent?

Pai dacă ăla aflat c-un picior în groapă se bucura, eu cum să nu mă bucur? Ce, sînt mai prost? Mă bucur, mă bucur; pentru că există şansa ca în urma acestei selecţii filmul să fie văzut de ceva mai multă lume. Şi asta oferă iluzia că nu e făcut chiar degeaba. Pe de altă parte, am auzit de la cineva că nici secţiunea asta, Quinzaine des réalisateurs, nu mai e ce-a fost… Aşa că nu ştiu ce să mai zic.

Cu cine ţi-ar plăcea să dai nas în nas pe Croazetă?

Încerc să mă transform puţin în jurnalist şi să fac un interviu cu unul din cineaştii mei preferaţi, Marcel Ophuls. Deocamdată nu ştiu dacă va fi posibil…

Scurtmetrajul tau vorbeste despre moarte, desi titlul e o metafora a vietii. De la ce idee ai plecat, cat de consistenta era ea, atunci cand i-ai propus lui Florin Lazarescu sa scrieti impreuna scenariul?

Pai ce, exista viata fara moarte, vorba truismului? Cred, mai degraba, ca filmul asta vorbeste despre moarte intr-un mod oblic, nu direct si asta poate fi, sper, interesant. Iar punctul de pornire a fost, pe langa unele ganduri personale, o lectura mai serioasa a povestirilor lui Cehov, unde tema apare foarte des. In plus, Cehov are cateva povestiri in care apar popi in situatii cumva atipice si mi-am dorit sa fac un film in felul asta.

De altfel, Cehov e omagiat in film intr-un mod destul de evident, una din replici e preluata ca atare din “Trei surori”, iar o fotografie de-a lui e strecurata intr-un cadru in care apar pozele unuia din personaje. (Ceva mai discret, prin intermediul muzicii alese pentru genericul final, ii aduc un omagiu si unui cineast pe care il admir nespus, e vorba de Jonas Mekas, care a facut un film extrem de emotionant despre moarte: “Zefiro Torna or Scenes from the Life of George Maciunas”). De aici am plecat, apoi am discutat cu diversi preoti, m-am documentat, cum s-ar spune si, impreuna cu Florin Lazarescu, am scris scenariul.

Cum ai ajuns sa-l distribui pe Alexandru Dabija in rolul preotului care da ultima impartasanie si cat de mult a adus el din experienta de regizor de teatru?

Imi doream ca personajul principal din film sa aiba o lume interioara complexa si ca lucrul asta sa fie vizibil, fara sa fie enuntat explicit. Si mi s-a parut atunci ca cel mai simplu e sa aleg un om care sa fie el insusi foarte complex si a carui lume interioara sa fie vizibila in expresia lui corporala. Mi se pare ca Sandu Dabija e in felul asta si, astfel, munca mea de regizor a fost mult usurata.

Nu stiu cat din experienta lui Sandu din teatru se regaseste in felul in care a jucat, dar de ajutat m-a ajutat foarte mult, intai de toate respectandu-mi deciziile regizorale (desi, de la nivelul talentului si experientei sale, ar fi putut sa le puna sub semnul intrebarii) si, apoi, printr-un permanent dialog pe care l-am avut in timpul lucrului. De altminteri, in general imi place sa colaborez cu actorii cu care lucrez si sa preiau din sugestiile lor, atunci cand mi se par bune.

Faptul ca ai folosit doi actori din lungmetrajul tau precedent, pe Mihaela Sirbu si Serban Pavlu, vrea sa ne aduca in memorie "Toata lumea din familia noastra"?

Deloc. Sunt actori buni si imi place sa lucrez cu ei, asta-i tot.

De ce nu l-ai mai folosit pe Andrei Butica ca DoP? V-ati certat?

Nu, nici vorba. De unde pana unde aceasta presupunere tampita?! Pur si simplu, am vrut sa lucrez cu Marius Panduru pentru acest film, sensibilitatea lui mi s-a parut mai potrivita in cazul asta.

„Ca o umbră de nor” - de Radu Jude, scenariul Florin Lăzărescu şi Radu Jude, produs de HiFilm Productions, cu: Alexandru Dabija, Mihaela Sîrbu, Şerban Pavlu, Olga Podaru. Imaginea Marius Panduru, montaj Cătălin Cristuţiu, scenografie şi costume Augustine Stanctiu, sunet Dana Bunescu. 30 minute

Trailerul filmului:











Cadru din filmul In acvariu
Foto: Hotnews
Tudor Cristian Jurgiu: „Festivalul de la Cannes e o stampila”


Desi are gata si lungmetrajul de debut, Tudor Cristian Jurgiu participa in sectiunea filmelor de scoala Cinéfondation cu scurtmetrajul „In acvariu”. Ironia face ca Jurgiu a mai inscris filmul si la alte festivaluri care, insa, nu l-au vrut. Tanarul cineast va fi prezent la Cannes intre 20 si 26 mai, si va fi insotit de sase oameni din echipa, mai putin de actorul Ionut Visan. „In acvariu” va fi prezentat in 23 mai.

De unde a plecat subiectul filmului? Are vreun suport real?

Vreme de vreo doi ani am tot strîns poveşti despre cupluri cu probleme. De la prieteni, de la cunoştinţe, de la tot felul de oameni. Cîteva dintre ele mi se păreau foarte interesante, dar nu ştiam exact ce să fac cu ele. Uitîndu-mă pe tot materialul asta brut, am găsit la un moment dat ceva care se repeta, un pattern. Multe din cuplurile astea se împăcau, se certau, se împăcau, se certau cu o regularitate care mi s-a părut surprinzătoare.

Şi mi se pare că genul ăsta de relaţii începe să devină ceva normal. E un fel de intensitate care reuşeşte, probabil, să umple un gol, un fel de plictiseală cronică pe care o descopăr la mulţi tineri. Şi atunci da, asta devine un fel de distracţie de trăire. Nu cred că aşa stă treaba în toate cuplurile de acest gen. Cert e că mi se pare o problemă interesantă pe care sînt dispus să o explorez.

Ce iti place la meseria de regizor de film?

Ceea ce imi si displace cel mai mult: faptul ca, la un moment dat, nu mai tine de tine. Ca tu stii la un moment dat ca ai facut tot ce ai putut sa faci - ceea ce nu se intampla intotdeauna oricum - si ca mai departe nu mai tine de tine si nici macar de echipa ta. E intr-o mica, dar importanta masura, un joc de-a baba oarba. Acest suspans al descopeririu intamplatoare, dar extraordinare ma motiveaza de multe ori. Un tip de hazard in mana caruia imi face placere sa ma abandonez.

Esti unul dintre lectorii programului de educatie cinematografica “Cinéma à l'image”, initiat de Ambasada Frantei. Ce curiozitati au elevii de liceu cand le spui ca esti regizor de film?

La cele mai multe discutii ne-am concentrat mai mult pe filmele in cauza si mai putin pe faptul ca eu eram regizor. Eram mai mult un cinefil pentru ei. Curiozitatile lor nu erau de cele mai multe ori superficiale, la modul cati oameni sunt intr-o echipa sau cum e pe platou, ci ei conduceau discutia spre alegerea unui mod de a filma sau a altuia, despre decupaj, sunet ori scenografie.

Crezi ca neorealismul cinemaului romanesc mai prinde inauntru si in afara granitelor?

Cred ca asemanarea cu neorealismul nu poate merge foarte departe oricum. Comparatia cu noul val francez este, la fel, o exagerare care poate ca da bine in media. Niste etichete usor de citit si foarte vandabile. Daca e sa discutam pe bune asemanarea dintre estetica acelor doua curente si estetica filmelor romanesti de dupa “Marfa si banii”, asemanarile, desi existente, nu sunt nicidecum de substanta, ci mai mult circumstantiale.

Apoi, vorbind despre ce prinde si ce nu prinde asta e chiar o sageata in ceata. Cine poate stii? Daca stai sa te gandesti la asta, intepenesti si nu te mai apuci de nimic. Trendurile se pot schimba asa de repede si in film incat e greu sa le urmaresti. Asa ca, sincer, nu stiu.

Ai un alt proiect in dezvoltare?

Scriu incet de tot la doua scenarii de lungmetraj si la un scurtmetraj. Doua pentru ca unul e un proiect mai amplu cu care as vrea sa depun la CNC, iar al doilea e un film pe care cred ca pot sa-l fac cu bani mai putini fara sa astept alti doi-trei ani. Pot spune ca al doilea e, intr-un fel, o varianta mai lunga a scurtmetrajului “In acvariu”.

Ce asteptari ai de la Cannes si in ca masura crezi ca o sa te ajute aceasta selectionare pe mai incolo?

Cannes e o stampila care o sa creasca numarul de spectatori ai filmului. Probabil ca o sa fie si mai usor sa fie acceptat si in alte festivaluri mai mici. O sa fie proiectat si la TIFF oricum, ceea ce ma bucura. Pentru mine, personal, poate ca o sa fie mai usor sa obtin o finantare pentru un alt proicet. In rest, e o bucurie pe care o sa o impartasesc cu echipa mea acolo.

“În acvariu” - scenariul şi regia Tudor Cristian Jurgiu, imaginea: Adrian Grigorescu, montajul Dragoş Apetri, sunetul Ioan Filip, scenografia Iza Tartan, cu Maria Mitu şi Ionuţ Vişan. Produs de UNATC.

 
Alti romani de la Cannes

Anca Puiu participă în programul “Producers on the Move”, organizat de European Film Promotion, iar selecţia de scurtmetraje româneşti “Romanian Short Waves”, prezentată în programul necompetitiv Short Film Corner (destinat profesioniştilor din industrie), va cuprinde: “Copacul” (de Mihai Sofronea), “Hahol” (de Goran Mihailov), “My Baby” (de Luiza Pârvu), “Vaca finlandeză” (de Gheorghe Preda), “Picurar” (de Nap Toader), “Colecţia de arome” (de Igor Cobileanski), “Cod roşu” (de Hanno Höfer), “Wonderland” (de Peter Kerek), “Plimbare” (de Mihaela Popescu), “Ana” (de Mirona Radu), “Ovo” (de Eva Pervolovici), “Sistemul respirator la păsări” (de Alina Manolache), “Waste” (de Anton Groves), “Bad Penny” (de Andrei Creţulescu). În afara acestei selecţii alcătuite de Asociaţia Secvenţe vor mai fi prezentate: “Treizeci” (de Victor Dragomir), “De azi înainte"(de Dorian Boguţă), “Boxed In” (de Ilinca Neagu) şi “Între deja şi nu încă” (de Ioana Mischie).

Va exista si in acest an un stand romanesc dar, fondurile fiind mai mici si nici un lungmetraj romanesc in festival, petrecerea romaneasca se va transforma in cocktail, in 22 mai.

HotNews.ro “va face deplasarea” si in acest an la Cannes si va transmite de la fata - si spatele - locului.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1397 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by