(P) VIDEO Movies &Vampires Chronicles: "Interviu cu un vampir" la HBO

de Iulia Blaga     HotNews.ro
Duminică, 2 octombrie 2011, 0:00


Stephanie Pistey, o adolescenta din Florida, e acuzata de uciderea unui baiat de 16 ani, alaturi de prietenii ei alaturi de care ar face parte dintr-o secta de vampiri. Stephanie insasi crede ca de la 12 ani e jumatate vampir, jumatate varcolac. Nu e un tagline pentru un film, ci realitatea. Diferenta fata de secolul al XVI-lea e ca, daca va fi gasita vinovata, fata nu va fi arsa pe rug, ci va merge la inchisoare ori la balamuc. Vampirii sunt printre noi, dar la modul metaforic.

Zicala spune ca "nebunia nu-i de-un fel", iar printre formele cele mai ciudate pe care le imbraca se numara si anumite modele, personaje etc in ale caror falduri o minte tulburata se poate ascunde.

Fascinatia pentru fascinatia pentru vampiri e poate mai interesanta decat fascinatia pentru vampiri in sine. Vampirii il pasioneaza pe om de foarte mult timp (doar el i-a creat), cam de cand si-a dat seama ca ii e teama de moarte si de necunoscutul de dincolo, si de cand a vrut sa inteleaga ce se intampla cu corpul atunci cand mori.

O interpretare a prezentei vampirului in imaginarul colectiv trebuie sa bifeze Europa de Est si Balcanii din secolul al XVIII-lea (zona necunoscuta pentru Occident, pestrita si tulburata politic), teama de contaminare sociala si de dezintegrare a lumii victoriene, identificarea cu imaginea strainului (dar si a evreului ratacitor - vezi eroul din "Nosferatu", 1922, regia F.W. Murnau, carandu-si sicriul sub brat, sicriu in care tine si un pumn de pamant transilvan), dar si eliberarea sexuala din ultimele decenii.

Daca in romanul lui Bram Stoker Dracula avea urechi ascutite, par in palme si-i putzea gura, incepand cu filmul lui Francis Ford Coppola din 1992 el devine un personaj extrem de sexy, iar daca atunci cand Bela Lugosi din filmul lui Tod Browning (1931) se apleca spre prima victima aveai impresia ca vrea s-o sarute, in cartile lui Anne Rice si, ulterior, in ecranizarea "Interviu cu un vampir", trimiterile la homosexualitate si la eliberarea sexuala sunt mai mult decat evidente.

Imaginea vampirului a continuat sa urmeze fidel evolutia societatii si a moravurilor.
Azi avem vampiri horror si gore, vampiri vegetarieni si eco, vampiri chick-lit, vampiri sexy si vampiri paranormali. Pentru toate gusturile si marimile.

Prezenta vampirilor in filme e cu atat mai interesanta cu cat cinematograful este el insusi un vampir: absoarbe viata si, desi are pretentia ca ramane viu de-a pururi, nu e decat un joc de fantome. Mai mult, asa cum vampirul are nevoie de sange viu pentru a-si justifica si perpetua existenta, si filmul are nevoie de cineva care sa-l priveasca (o adevarata victima, cand filmul e prost!).

Una dintre cele mai interesante interpretari a imaginii vampirilor apare in "Dictionarul de simboluri" al lui Jean Chevalier si Alain Gheerbrant: "Vampirul nu supravietuieste decat prin insasi victima sa. Interpretarea se intemeiaza pe dialectica persecutor-persecutat, inghititor-inghitit. Vampirul simbolizeaza forta de a trai care renaste ori de cat ori crezi ca ai astamparat-o si pe care degeaba te istovesti s-o satisfaci atat vreme cat nu ti-o stapanesti.

In realitate, aceasta foame mistuitoare, care nu e altceva decat un fenomen de auto-distrugere, este transferata asupra celuilalt. (....) Cand omul isi asuma, isi exercita soarta de muritor, vampirul dispare. El exista atata timp cat o problema de adaptare la propria persoana sau la mediul social nu a fost rezolvata. Omul este atunci ros, mistuit si devine un chin pentru sine si pentru ceilalti. Vampirul simbolizeaza o inversiune a fortelor psihice impotriva ta insuti".

Un fel de boala auto-imuna (lupus). Incercati sa (re)vedeti "Interviu cu un vampir" cu aceste idei in minte sau ganditi-va la adolescenta din Florida care se crede (de la 12 ani) "cu fiecare fibra a corpului ei", pe jumatate vampir si pe jumatate varcolac.

 "Interviu cu un vampir" este unul dintre cele mai reusite filme cu vampiri din toate timpurile.
A avut premiera la 10 ani dupa un alt film interesant al lui Neil Jordan, "The Company of Wolves", care punea in abis basmul "Scufita Rosie" adancindu-l din perspectiva psihanalitica.



 Neil Jordan a reusit sa redea intreaga nota tragica a conditiei vampirului din romanul lui Anne Rice. Louis, interpretat de Brad Pitt, care e realmente sedus de alunecosul Lestat (Tom Cruise), e condamnat la viata fara de moarte desi se opune ideii de lua viata altor oameni pentru a se hrani.

Fara a avea prea multa actiune, filmul il urmareste pe Louis din anul 1791(in sudul SUA) pana in zilele noastre, marcand mai ales anul 1817, cand, la Paris, Louis intalneste si alti vampiri despre a caror existenta nu avea cunostinta.

Beneficiind de o echipa tehnica de exceptie  (Dante Ferretti - scenografie, Philippe Rousselot - imagine, Sandy Powell - costume), filmul emana parfumul greu al unei existente care sfideaza timpul, spatiul si mediile sociale.

E, intr-un fel, un "bildungsroman" pentru ca Louis, despre care vampirul Armand (Antonio Banderas) spune ca simte prea mult, invata sa se asume, sa devina nu "nemuritor si rece", ci - dupa cum ii spune la final reporterului (Christian Slater) din zilele noastre - "detached, unchangeable, empty" ("detasat, neschimbat, gol").

Neputand sa-si asume usor conditia, Louis calatoreste din luxoasa resedinta sudista intr-un New Orleans plin de noroi si sobolani (cu care se si hraneste), pentru a regasi luxul parizian si decadenta Teatrului Vampirilor, unde oamenii sunt sacrificati "in direct" pe scena, ca intr-un snuff movie. (Unul dintre vampirii parizieni este Marcel Iures.).

Referintele la cinema pun si mai bine in perspectiva conditia tragica a lui Louis si calitatea vampirica a celei de-a saptea arte, folosind un inedit joc de oglinzi. Printr-o ironie a sortii, singurul rasarit pe care il vede in 200 de ani, il vede la cinema - "Aurora" lui Murnau, dupa care urmeaza "Nosferatu" (!), "Pe aripile vantului", "Superman" si "Tequila Sunrise". Pe ecran toate alcatuiesc un montaj. In realitate, e vorba de 61 de ani.

Desi cooptarea lui Tom Cruise pentru rolul lui Lestat a fost initial dezamagitoare pentru toti, mai ales pentru Anne Rice, se vede mai ales azi ca actorul a facut unul dintre cele mai bune roluri din cariera.

Cat despre Brad Pitt, aflat la inceput de drum dar deloc un necunoscut, postura tragic-inocenta de vampir frumos i-a pavat drumul spre celebritate. Cea mai surprinzatoare e insa Kirsten Dunst, care la 12 ani era nominalizata la Globul de Aur pentru dificilul rol de vampirita cu accente de Lolita, aflata in cautarea unei imagini paterne - desi se conforma greu posturii de femeie intr-un corp de copil.

"Interviu cu un vampir" a fost inchinat memoriei lui River Phoenix, care trebuia sa-l joace pe jurnalist si care a murit din pricina unei supradoze cu o luna inaintea inceperii filmarilor. In film, reporterul Daniel Malloy ii cere lui Louis sa-l transforme in vampir, dar acesta refuza.

Cand e interpelat de Lestat, acesta ii strapunge carotida si ii ofera, intr-un final in furculita, sansa de a alege... Cinemaul-vampir are uneori o ironie numai a lui.

„Interviu cu un vampir”/”Interview with the Vampire” – de Neil Jordan. Cu: Tom Cruise, Brad Pitt, Kirsten Dunst, Antonio Banderas, Christian Slater, Stephen Rea. Data premierei - 1994








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2579 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Foarte bun filmul (Luni, 3 octombrie 2011, 15:47)

    Bogdan [anonim]

    Iar Kirsten Dunst le da lectii lui Brad Pitt si Tom Cruise, e senzationala la 12 ani !!


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by