O durere de cap, adică unul dintre simptomele întâlnite cel mai frecvent într-un cabinet de Neurologie, poate avea peste 120 de cauze. În acest context, cum se pot stabili un diagnostic corect și un tratament eficient? Am întrebat-o pe dr. Mariana Bârda, medic specialist neurolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Oradea, cât de mult cântăresc informațiile precise obținute de la pacient, consultul clinic neurologic, investigațiile și clinice și paraclinice pentru ca timpul de la prima prezentare la medic și până la diagnostic să fie cât mai scurt.

Dr. Bârda MarianaFoto: MedLife

De cele mai multe ori, dacă un simptom neurologic nu este bine pus în context, e dificil pentru medic să pună un diagnostic și să administreze tratamentul potrivit. Sunt rare situațiile în care manifestările să sugereze clar de la început care este problema exactă. „Am avut recent cazul unui pacient care lucra în străinătate și a venit în țară pentru un eveniment în familie. A venit la consultație la Neurologie imediat după eveniment, când mai avea doar câteva zile de stat în țară. După simptome, era clar că este vorba despre o problemă gravă. Domnul avea un glob ocular mărit exoftalmic, adică ieșit în afară, iar lucrurile au avansat treptat. Fusese la oftalmologie, unde a fost exclusă orice patologie oftalmologică. Eu am suspectat o tumoră, așa că i-am recomandat să facă un RMN cât mai repede, dar primul loc găsit a fost chiar în ziua în care avea biletul de avion să plece înapoi în străinătate. Nici nu voia să mai rămână pentru rezultat, dar i-am explicat că ar fi bine să nu plece, pentru că e posibil să fie nevoie să se întoarcă. RMN-ul a confirmat că era vorba despre o tumoră“, descrie unul dintre cazurile cu simptome clare dr. Mariana Bârda, medic specialist neurolog la Hyperclinica MedLife Oradea.

Însă medicul spune că, în cele mai multe cazuri, simptomele cu care se prezintă pacienții la neurolog sunt comune mai multor boli, iar diagnosticul trebuie să se facă diferențial. Un astfel de exemplu este durerea de cap, cefaleea, în termeni medicali. „Am mulți pacienți care vin cu cefalee“, spune dr. Bârda. „Cefaleea are peste 120 de cauze. Cum pot eu să pun diagnosticul? În primul rând, trebuie să discut cu pacientul în așa fel încât, din discuția cu el, să pot obține cât mai multe informații. În ce context a apărut durerea de cap, durata, frecvența, dacă cedează sau nu la medicația antalgică, la antiinflamatoarele nesteroidiene, caracterul durerii, simptomele asociate – greață, vărsături, amețeală, tulburări de echilibru, febră. De asemenea, este important să știm bolile asociate și tratamentul medicamentos folosit.“ Acestea sunt o parte dintre informațiile care pot ajuta medicul în stabilirea planului pentru un diagnostic corect și un tratament potrivit.

Pacientul e bine să meargă pregătit la neurolog

După discuția cu pacientul – anamneză, în termeni medicali – urmează consultul clinic neurologic. În funcție de informațiile obținute, medicul recomandă apoi investigațiile care ajută la stabilirea diagnosticului – RMN, CT, radiografie, analize de laborator, precum și un tratament inițial.

În toată această ecuație, ținând cont și de timpul limitat alocat unei consultații – 20 de minute în sistemul privat și mai puțin în sistemul de stat, medicul subliniază că este foarte important ca pacientul să vină pregătit la neurolog.

Ce înseamnă să vină pregătit? „Eu îi încurajez pe pacienți să fie deschiși încă de la început când vin la consultație, este foarte important. În primul rând, e bine să aducă toate documentele medicale pe care le au acasă, indiferent cât de vechi sunt: radiografii, RMN, analize de laborator, scrisori medicale sau ieșiri din spital, tratamentele pe care le urmează – le pot nota pe o foaie de hârtie, le pot aduce cu ei sau le pot fotografia și vin la mine cu poza. Am nevoie să știu și ce medicamente iau, și cum le administrează. De asemenea, tot pe o foaie e bine să-și noteze semnele și simptomele pe care le-au avut și le au, inclusiv câteva vorbe despre contextul în care au apărut aceste simptome. De exemplu: într-o zi a apărut durerea cu un anumit caracter pe o anumită parte, a doua zi au apărut furnicături ale membrelor etc. E un foarte bun punct de pornire pentru discuția din cabinet, unde putem să dezvoltăm ca să ne facem o idee mai clară cum să procedăm mai departe“, recomandă medicul neurolog.

Cu cât pacientul oferă mai multe informații clare, cu atât este nevoie de mai puțin timp până la un diagnostic corect, potrivit medicului.

De ce e important dosarul medical, chiar și cu cele mai vechi investigații

La prima consultație la medicul neurolog, ar trebui să mergem cu întreg dosarul medical. Medicul trebuie să știe dacă am fost diagnosticați cu alte afecțiuni și dacă urmăm anumite tratamente. De exemplu, dacă omitem să-i precizăm neurologului că luăm anticoagulante, iar acesta ne recomandă, pentru durerile de coloană, tratamente injectabile administrate intramuscular, există un risc mai mare de hematom la locul injectării. Iar acesta este doar un exemplu care subliniază cât de important este să oferim informații complete despre starea noastră medicală, chiar dacă avem impresia că celelalte probleme de sănătate nu țin de sfera neurologiei.

Și investigațiile imagistice vechi, chiar și de câțiva ani, pot fi relevante. „Să vă dau un exemplu: un pacient vine la neurologie pentru că are dureri la nivelul coloanei lombare, care iradiază pe picior. Dacă are o hernie de disc sau o discopatie sau doar o inflamație a nervului sau a făcut o mișcare greșită și a iritat nervul – ei bine, toate aceste situații răspund diferit la tratament. Noi trebuie să știm dacă să-i recomandăm un tratament mai puternic de la început sau unul mai slab. Or, dacă pacientul respectiv are investigații mai vechi care indicau o hernie de disc sau o discopatie, nu voi începe cu cel mai slab antiinflamator, pentru că, din experiență, n-o să dea rezultatul dorit. Dar nici nu e recomandat să administrezi cel mai puternic antiinflamator de la început dacă nu ai informații clare despre cauza durerii. Bineînțeles că nu ne vom baza integral diagnosticul pe aceste investigații, ci vom recomanda unele noi, dar cele vechi pot fi un bun punct de pornire“, explică dr. Bârda.

Rolul analizelor de sânge în diagnosticul neurologic. Amorțeala și furnicăturile membrelor pot anunța o carență în organism

Pe lângă investigațiile imagistice, analizele de sânge completează tabloul instrumentelor pe care neurologul le folosește pentru stabilirea sau confirmarea diagnosticului. De exemplu, analizele de sânge sunt cele care pot face diferența pentru identificarea cauzelor paresteziilor (amorțeli, furnicături, înțepături) de la nivelul membrelor superioare și inferioare. „Am avut pacienți care manifestau parestezii la nivelul membrelor superioare și inferioare și, în urma analizelor, s-a constatat că aveau carență de fier sau de vitamina B12. După administrarea tratamentului cu fier, respectiv cu vitamina B12, simptomele s-au remis“, spune dr. Bârda.

De asemenea, polineuropatiile – afectări ale nervilor periferici, pot avea drept cauză diabetul zaharat, expunerea la toxine, boli autoimune, boli infecțioase, deficiențe nutriționale (carență de vitamina B12, acid folic, tiamina – vitamina B1), consumul excesiv de alcool, boli genetice (neuropatiile ereditare). Compresia nervoasă cronică poate duce la deteriorarea nervilor periferici, bolile renale cronice, afecțiunile hepatice severe (ciroza hepatică) etc.

Cele mai emoționante cazuri

Cele mai frecvente probleme cu care pacienții se adresează medicului neurolog sunt cele legate de coloana vertebrală: spondiloză, discopatii cervicale sau lombare hernii de disc, scolioză, cifoză. Urmează pacienții cu epilepsie, cu boala Parkinson, și cei cu AVC sechelar.

Însă cele mai dificile cazuri le consideră dr. Bârdă pe cele de tumori, mai ales la persoane tinere. Sunt dificile în special din punct de vedere emoțional: „Din păcate, patologia nu mai are o vârstă, așa cum am învățat noi în facultate. Chiar recent am diagnosticat un pacient cu o tumoră de coloană toracală. 30 de ani are. Eu încă sunt bulversată după acest caz, pe care l-am trimis de urgență la neurochirurgie, ca să se intervină rapid. A venit la un prim consult, iar după consult și simptomele prezentate, mi-am dat seama că problema este mai serioasă decât o hernie de disc, nefiind vorba despre manifestări tipice herniei. Am recomandat RMN, l-a făcut rapid în sistem privat, pentru că la stat lista de așteptare era de patru-cinci luni. Era esențial ca diagnosticul să se pună rapid, pentru că problema lui dura de câteva luni și se agrava. Când a venit cu CD-ul la mine și m-am uitat pe rezultat, sincer nici nu știam cum să-i explic situația, a fost foarte dificil, lui i-au dat lacrimile. M-a întrebat: «E grav, doamna doctor?». I-am spus că e nevoie de neurochirurg. Urgent. Apoi ne-am mobilizat și am făcut în așa fel încât să ajungă cât mai repede la neurochirurgie, ca să se intervină de urgență“, povestește medicul neurolog evident emoționată.

Cum a ales Medicina și principiul după care se ghidează

De altfel, emoția și empatia alcătuiesc probabil motorul care transformă un profesionist bun într-un medic bun. Omenia, cum spune dr. Mariana Bârdă. În cazul dumneaei, inclusiv decizia de urma Medicina a fost una pe cât de practică, pe-atât de emoțională: și-a dorit să știe suficientă medicină încât să-și poată ajuta părinții bolnavi.

„Părinții mei au fost amândoi bolnavi încă de când eram eu copil. Așa că am decis să fac Medicina ca să pot să-i ajut pe ei. Din nefericire, până am ajuns eu medic specialist, s-a mai complicat situația lor medicală, au mai apărut și alte patologii și ei au murit amândoi. Dar de atunci am rămas cu acest principiu după care mă ghidez: «Ce ție nu-ți place altuia nu-i face». Așa că încerc să mă comport cu pacienții așa cum mi-ar plăcea să se comporte altcineva cu mine. De fapt, cum mi-ar fi plăcut să-mi vorbească mie medicii când părinții mei au fost bolnavi. Eu am tot ajuns pe la medici cu ei, iar după ce tatăl meu a fost diagnosticat cu cancer, am avut parte și de atitudini nepotrivite din partea unor medici. Uneori, o vorbă bună poate să însemne foarte mult“, conchide medicul neurolog.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife