În contextul noilor modificări legislative legate de impozitarea concediilor medicale, este esențial să mizăm pe prevenție. Monitorizarea constantă a sănătății prin controale și analize de rutină, dar și creșterea accesului la astfel de servicii prin abonamente medicale pentru cât mai mulți angajați asigură atât economii financiare, dar și de timp și emoționale. Și implicit reduceri de costuri pentru companii și stat.

Concedii medicaleFoto: MedLife

Anul 2024 a venit cu schimbări majore în piața muncii. Avalanșa de concedii medicale pe care statul a fost nevoit să le deconteze anul trecut, în valoare de 6 miliarde de lei, i-a determinat pe guvernanți să adopte o nouă regulă: angajații care își iau concediu medical pentru boli obișnuite, pentru accidente în afara locului de muncă sau pentru îngrijirea copilului bolnav vor plăti 10% în plus la CASS (contribuții de asigurări sociale de sănătate) din indemnizația primită în perioada de boală. Exceptați de la această impozitare sunt pacienții cu accidente de muncă și cu boli profesionale și salariații cu indemnizații de maternitate sau de paternitate.

Concret, la un salariu mediu de 7.500 de lei brut, un salariat care are nevoie de concediu medical poate pierde până la 750 de lei pe lună. Noua taxă, prevăzută în OUG 114/2023 și introdusă de guvern la sfârșitul lui 2023, a început deja să producă efecte. Publicată în Monitorul Oficial cu câteva zile înainte de Crăciunul 2023, măsura îi vizează nu doar pe angajații cu contract de muncă, ci și pe cei cu PFA-uri.

Potrivit datelor Guvernului, doar în 2022 au fost înregistrate 8,1 milioane de concedii medicale la o populaţie activă de 6 milioane de persoane. Autoritățile vorbesc, de altfel, despre un fenomen care trebuie ținut sub control, dată fiind suma foarte mare din bani publici care merge către plata acestor indemnizații.

Absenteism în creștere la locul de muncă, în ultimii 10 ani

Numărul ridicat de concedii medicale e o problemă care dăinuie de mulți ani. Potrivit analizei PwC, Impactul abonamentelor MedLife asupra stării de sănătate și asupra sistemului național de sănătate, realizată în 2020, la comanda operatorului privat, numărul de zile acordate pentru incapacitate temporară de muncă crescuse între 2014 și 2018 cu 27,5%, în timp ce populația ocupată în același interval era mai mică cu 4,4%.

Din cele aproximativ 37 de milioane de zile de concediu medical raportate în 2018, 67% fuseseră acordate pentru incapacitate temporară de muncă produsă de diferite boli sau accidente. Doar 6.000 de zile au fost acordate în scop de prevenție.

Trendul s-a menținut în creștere și după 2018, dar acesta este totuși justificat și prin prisma crizei sanitare. În 2022, angajații din România au însumat peste 40 de milioane de zile de concediu medical, potrivit Raportului de activitate al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din același an. Vârful fusese atins, însă, în 2021, cu 45,6 milioane de zile de concediu medical.

Un semn bun, însă, este faptul că, în același raport al Casei, numărul de zile de concediu acordate pentru prevenție este considerabil mai mare: aproape 1,5 milioane de zile în 2022, față de doar 7.222 în 2019.

Prevenția, esențială pentru reducerea cheltuielilor cu sănătatea

Dacă până anul trecut cheltuielile legate de concediile medicale erau în grija angajatorului și a statului, odată cu noile modificări legislative, angajatul va avea și el o parte din această responsabilitate. Iar acest lucru se traduce, de fapt, într-o presiune financiară suplimentară, dincolo de cheltuielile normale pentru tratament și grija și stresul asociate unei probleme de sănătate.

Tot acest context readuce în atenție necesitatea prevenției. Un comportament responsabil și proactiv când vine vorba de sănătate este principala modalitate de a te asigura că te menții sănătos și poate fi sursa unor economii importante pe termen mediu și lung.

Boala, în general, fie ea de natură profesională sau de natură biologică, afectează pacientul, dar are un impact major și asupra mediului său, inclusiv la locul de muncă, prin scăderea productivității, lanț ce se continuă până la nivelul economiei naționale.

Tocmai de aceea, prevenția și monitorizarea constantă a stării de sănătate aduc beneficii importante, atât la nivel individual, prin depistarea și tratarea la timp a unor eventuale afecțiuni, dar și la nivelul companiilor și economiei naționale. Tot mai multe companii oferă în pachetele de angajare abonamente medicale, iar trendul este ca acestea să devină din ce în ce mai complexe, pentru a susține oamenii din echipele lor să aibă grijă de sănătatea lor. Peste 2 milioane de angajați beneficiază astăzi de un astfel de beneficiu, aproape jumătate din totalul angajaților din România.

Potrivit raportului PwC, motivația de a accesa servicii medicale de prevenție este mult mai crescută în rândul abonaților, comparativ cu cei care nu au un astfel de beneficiu: în medie, un abonat merge de 2,5 ori mai des la medic pentru consultații de specialitate, față de un neabonat.

De asemenea, același raport mai arată că un abonat MedLife a efectuat un număr dublu de ecografii față de pacienții fără abonamente, iar abonatele s-au prezentat mai des la medic pentru mamografii sau ecografii transvaginale comparativ cu femeile care nu dețineau un abonament activ. Și în ceea ce privește interesul pentru analize medicale, acesta a fost cu 40% mai ridicat în rândul abonaților.

Câți poți economisi cu abonamentul medical

Dincolo de a evita situația impozitării venitului, în eventualitatea unui concediu medical, un angajat proactiv, care pune în aplicare recomandările medicilor în ceea ce privește prevenția, poate face economii considerabile, prin intermediul abonamentului medical acordat de companie. Acestea pot fi extinse mai departe și către membrii familiei, dacă luăm în considerare că un număr mare de companii asigură acest beneficiu și membrilor familiei.

Să luăm, ca exemplu, o familie în care toți membrii au un abonament medical acordat de companie. Dacă ne raportăm doar la câteva dintre examenele și investigațiile medicale recomandate anual, economiile realizate pot însemna:

  • Pentru o femeie între 30 și 40 de ani, între 1.400 și 1.700 lei, minimum: prin intermediul abonamentului, ea își poate efectua un screening complet recomandat de medici pentru vârsta ei, constând în consultație de medicină internă sau generală, consultație ginecologică, ecografie transvaginală 3D și o ecografie abdominală 3D.
  • Pentru un bărbat între 30 și 40 de ani, între 700 și 1.000 de lei, minimum: dacă accesează doar o consultație de medicină internă sau generală, o consultație de cardiologie și o radiografie toracică, unele dintre principalele controale și investigații care trebuie efectuate la această vârstă de bărbați.
  • Pentru un copil de 8-10 ani, părinții pot economisi minimum 600 și 800 de lei: accesând doar o consultație de pediatrie și o ecografie abdominală.

Însă aceste economii pot ajunge la valori mult mai mari, ținând cont că abonamentele acoperă, gratuit sau cu discount, și analize medicale, dar și multe alte investigații, precum consultații la numeroase specialități sau servicii de imagistică, precum CT sau RMN.

9 din 10 angajați vor servicii de sănătate mai complexe în 2024

Nu e de mirare, așadar, că în ciuda contextului volatil din ultimii ani și a schimbărilor aduse de 2024, interesul angajaților pentru pachete de sănătate este în creștere, aceștia fiind interesați de pachete din ce în ce mai complexe. Un studiu realizat de MedLife și NN România, în colaborare cu eJobs, în toamna anului 2023, arată că 91,2% din angajați doresc un pachet de beneficii extrasalariale mai complex raportat la sănătate. În tandem, companiile susțin acest trend, 33% din firmele respondente afirmând că anul acesta vor crește bugetul pentru beneficii de sănătate.

De altfel, principalul motiv pentru care angajații apreciază acest beneficiu este cel legat de economii, 56% din respondenții studiului eJobs fiind de părere că o astfel de facilitate le oferă un confort financiar sporit, prin faptul că beneficiază de gratuitate sau discount la servicii medicale. 55% consideră că un abonament le dă posibilitatea să acceseze servicii medicale de calitate, iar 47% spun că au la îndemână un instrument care îi încurajează să aibă un comportament preventiv.

„Prevenția este cheia pentru o viață sănătoasă și, deși uneori pare contraintuitiv, o modalitate foarte bună de a economisi, pe teremn lung. Pentru angajat, companie și stat. Ca lider al pieței medicale private din România, ne-am luat angajamentul de a susține cât mai mulți oameni să aibă un comportament responsabil. Suntem partenerul de sănătate a peste 800.000 de angajați și investim constant în pregătirea medicilor, în dezvoltarea infrastructurii noastre medicale de la nivel național, precum și în crearea de noi produse, cât mai adaptate nevoilor angajaților și companiilor, care să îi ajute să aibă o viață liniștită și echilibrată, pentru ei și familiile lor”, explică Mirela Dogaru, Director Comercial MedLife Group.

Companiile pot acorda, prin intermediu MedLife, un abonament de sănătate complet, ce cuprinde, pe lângă serviciile de prevenție și profilaxie obișnuite, și alte opțiuni, prin care acestea pot avea grijă de sănătatea agajaților și îi pot ajuta să economisească, precum: abonament stomatologic în cadrul rețelei DENT ESTET, abonament la săli de sport, în parteneriat cu SWEAT CONCEPT, parte din Grupul MedLife, precum și asigurarea de sănătate de grup, dezvoltată în parteneriat cu NN România. Abonamentele pot fi personalizate pentru fiecare partener în parte și pot cuprinde și alte opțiuni, precum masaj la birou, sesiuni de sport acasă, servicii de psihoterapie și multe altele, nu doar pentru angajați, ci și pentru familiile acestora.

Articol susținut de MedLife