Dr. Iurii Munteanu, medic primar de chirurgie generală în cadrul Spitalului MedLife Lotus din Ploiești, unde este și director medical, doctor în științe medicale, cu competență în chirurgia oncologică, laparoscopică și endoscopie digestivă diagnostică și intervențională, spune că, dincolo de pregătirea profesională și de nevoia de a fi tot timpul la curent cu noutățile din domeniul său de activitate, un medic bun trebuie să comunice deschis și eficient cu pacienții săi. Doar așa se poate asigura succesul actului medical.
De loc din satul Stolniceni, raionul Ungheni, Republica Moldova, Iurii Munteanu a crescut și s-a pregătit ca medic la Chișinău. Cum satul în care locuia se afla la mică distanță de granița cu România și cu orașul Iași, a avut posibilitatea de a urmări ce se întâmpla pe malul celălalt al Prutului, de a vedea programele de televiziune, dar nu se gândea că viața îl va duce chiar acolo unde își ațintise privirea.
„Ideea de a fi medic a rămas întipărită în mintea mea de copil“
O boală a bunicii, urmată de internarea în spital, l-a făcut pe copilul de atunci să conștientizeze importanța meseriei de medic. „Aveam 10-12 ani când bunica a fost internată în spital. Acolo era medic oftalmolog un unchi. Impresia pe care am avut-o atunci când am intrat pentru prima oară în spital a fost una grozavă. Mi s-a părut un lucru atât de nobil și de minunat să poți să ajuți pe cineva vindecându-l, încât această idee de a fi medic a rămas întipărită în mintea mea de copil“, povestește Iurii Munteanu cum a început să se gândească la viitoarea lui meserie.
La vremea rezidențiatului, adică undeva pe la jumătatea anilor ’90, spune medicul, sistemul sanitar din Republica Moldova era ceva mai avansat decât cel din România. Cel puțin la Spitalul Republican din Chișinău, unde Iurii Munteanu era rezident și unde exista atât aparatură mai bună, cât și medici bine pregătiți în proceduri medicale mai puțin invazive. În timp, însă, situația s-a inversat, iar un schimb de studenți între București și Chișinău i-a schimbat soarta atât din punct de vedere profesional, cât și personal.
Schimbul de studenți mediciniști între România și Republica Moldova a făcut ca dr. Munteanu să-și cunoască viitoarea soție, pe Mihaela, la secția de Chirurgie a Spitalului Republican din Chișinău, unde el lucra ca medic rezident. Tot ea l-a convins să treacă Prutul în România și să lucreze aici ca medici, deși pentru el acest lucru a însemnat să ia de la început rezidențiatul, iar la Chișinău avea o perspectivă profesională frumoasă. Nu regretă. „În 1995 ne-am cunoscut și în 1996 ne-am căsătorit la Chișinău. Printr-un schimb de medici rezidenți am ajuns să lucrez în chirurgie la Spitalul Floreasca“, povestește medicul.
Spune că, dintre toate specialitățile a ales chirurgia generală pentru că are și „un oarecare talent pentru a modela lucrurile, a le confecționa”. Și când este acasă, mai spune el, și are timp, îi place să meșterească câte ceva.
„Te marchează suferința unor oameni“
Pe lângă specialitatea de chirurgie generală, Dr. Munteanu a mai obținut pe parcurs și o a doua – cea de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă. Ce-i place mai mult? „Să îmbin utilul cu frumosul. Acum practic atât chirurgie generală, cât și chirurgie plastică. Încerc ca la toate intervențiile mele chirurgicale să aduc un plus estetic față de ceea ce este deja acceptat la nivel general“, spune medicul.
Adesea, în chirurgie, viața și moartea sunt pe muchie de cuțit. Emoțiile nu lipsesc. „Este necesar să ai și un psihic puternic și o capacitate, o dexteritate, anumite reflexe. În plus, e nevoie de disponibilitate și de rezistență în timp. Pentru că e greu, uneori e solicitant să lucrezi în sala de operație ore în șir. Iar unele operații pot dura chiar mai mult de 5-6 ore“, adaugă medicul.
Cele mai dificile sunt cazurile cu patologie malignă: „Acestea sunt operații de mare amploare și care presupun rezecții mai complexe de organe cu restabiliri de structuri anatomice, ale unor continuități digestive – ele pot să dureze foarte, foarte mult. Pentru că fiecare gest trebuie făcut cu mare atenție și dacă cumva am neglijat o oarecare leziune, acest lucru poate să complice, ulterior, toată evoluția. Și sigur că, în timp, te marchează și suferința unor oameni. Sunt și oameni cu patologii disperate, când știm că nu vom reuși să salvăm pacientul, ci doar să-i aducem anumite ameliorări pentru o perioadă scurtă de timp“.
Medicul bun: bine pregătit, dar și un bun comunicator
În viziunea chirurgului, un medic bun este, în primul rând, foarte bine pregătit profesional, la zi cu tot ce se întâmplă în specialitatea lui. Apoi, contează enorm și comunicarea între medic și pacient. „Vedeți, se întâmplă adesea ca, din pricina unei comunicări deficitare, un act medical să nu aibă loc. Și trebuie căutată acea modalitate prin care să-i explicăm pacientului, pe înțelesul lui, în ce constă intervenția, de ce este necesară, care sunt riscurile, dar și beneficiile. E important ca pacientul să fie informat corect și să accepte intervenția chirurgicală.“
„Internetul poate da impresia că medicina e simplă, dar nu este“
Chirurgul Iurii Munteanu își amintește că, la unul dintre cazurile deosebite pe care le-a avut, această comunicare a fost esențială. „Am avut un pacient cu o hernie gigantă. Adică o hernie care se prelungea din zona inghinală și ajungea până mai jos de genunchi. Era ceva monstruos. O imagine pe care o am în fața ochilor tot timpul când mă gândesc la acel pacient. Și nu spun că nu ar fi putut interveni chirurgical un alt medic, dar, deși fusese văzut de-a lungul timpului de mai mulți chirurgi, până nu a ajuns la mine, nu a avut încredere în niciunul și nu a acceptat intervenția. Când a venit la mine, era deja un caz de publicație științifică. Am reușit prin discuții, prin explicații să-l conving și l-am operat la timpul respectiv chiar dacă nu aveam toate dispozitivele tehnice pe care le avem acum. A trebuit să-i confecționez un fel de plasă din țesuturi proprii pe care să o dublez cu o plasă mai simplă, dar rezultatul a fost foarte bun și s-a menținut de-a lungul timpului“, explică dr. Munteanu.
Povestea acestui pacient a fost chiar publicată într-o revistă științifică, întrucât astfel de cazuri sunt rarități în literatura medicală internațională.
Ce-și dorește medicul de la pacienții săi? „Accesul foarte rapid la informația de pe internet îi face pe unii pacienți să fie deja doctori când trec pragul cabinetului. Mi-aș dori ca ei să încerce, totuși, să se detașeze de internet și să aibă deplină încredere în medic. Pentru că informația de pe internet este simplistă și poți avea impresia că medicina e simplă, dar nu este. Gândiți-vă că în spatele unui medic stau zeci de ani de studiu și de pregătire și chiar și așa, tot ne mai consultăm unii cu alții când avem dubii, în situații particulare. Deci, nu e totul foarte matematic și foarte simplu, așa cum apare pe internet. Așa că pacienții ar trebui să aibă încredere, sigur, să solicite anumite răspunsuri, eventual și o a doua opinie medicală, iar medicii trebuie să fie și ei foarte bine pregătiți ca să poată argumenta orice indicație medicală“, conchide dr. Iurii Munteanu.
Articolul face parte din campania “Oameni fericiți, Medici buni”.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură, ne inspiră și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni care știu să se apropie de pacienți, să îi trateze cu grijă și empatie, să inspire încredere. Experimentați, parte din cea mai mare platformă de diagnostic și tratament din România și ajutați de cele mai noi tehnologii, ei nu uită nicio clipă să fie, la rândul lor, oameni. Și asta pentru că dincolo de talent, vocație, experiență și abilități profesionale, ei sunt ghidați de două lucruri esențiale: iubirea față de oameni și fericirea lor, care le oferă satisfacția misiunii împlinite cu succes la finalul fiecărei zile.
Iubim să vedem oameni fericiți, iar asta ne face medici buni.
Articol susținut de MedLife
