O discuție cu medicul Mihaela Vasilescu te poartă pe terenul științelor fundamentale, al noilor tehnologii în medicină, al celor mai recente prezentări de la congresele de specialitate și apoi te aduce în cabinetul din Hyperclinica MedLife Grivița, la pacientele a căror calitate a vieții o îmbunătățește considerabil și la bebelușii pe care îi aduce pe lume.
Firul roșu al carierei ei este reprezentat de o curiozitate mereu vie și de dorința de a face lucrurile foarte bine. A știut din clasa I că vrea să devină medic și a știut din studenție că vrea să se specializeze pe obstetrică-ginecologie (OG).
„Întotdeauna am avut o relație foarte interesantă cu gravidele”, spune Dr. Vasilescu. „Emoțiile pe care le ai când aduci un copil pe lume, să vezi pacienta fericită, fac ca această specialitate să fie diferită de medicina obișnuită.”
A făcut primii doi ani de rezidențiat sub îndrumarea Prof. Irinel Popescu, la Fundeni, unde începea programul de transplant hepatic. „Mi-a propus să rămân și să fac chirurgie hepatică, dar m-am încăpățânat să fac ginecologie”, își amintește ea. Și-a terminat rezidențiatul la Spitalul Universitar de Urgență București și la Maternitatea Polizu, unde a rămas ca și colaborator o perioadă, iar în 2012 a venit la MedLife.
Pasiunea pentru OG a mers în paralel cu cea pentru cercetarea în biologie moleculară, în care are un doctorat, cu tema celulelor stem hepatice și a regenerării hepatice. Practic, după zile și nopți întregi petrecute în fața microscopului și în laborator, Mihaela Vasilescu a dovedit că celule umane injectate unor șobolani cărora le indusese insuficiență hepatică s-au grefat în ficat și au ajutat la refacerea lui. Coordonatorul lucrării a fost academicianul Laurențiu Mircea Popescu, recunoscut mondial pentru că a contribuit la identificarea unui anumit tip de celule, telocitele. El i-a insuflat interesul pentru cercetare.
După terminarea facultății, în 1998, Dr. Vasilescu a rămas ca și cercetător în catedra de biologie moleculară, iar prin 2006-2007 a început să și predea histologie și biologie celulară, materii pre-clinice complicate, nu tocmai preferate de studenți. „Încercam să-i fac să iubească științele fundamentale, pentru că sunt esențiale”, spune Dr. Vasilescu. Te ajută să înțelegi ulterior diferitele patologii și mecanismele tratamentelor, iar ea și azi, când explică ceva, ajunge inevitabil să-ți vorbească despre celule.
În 2012 a avut o bursă în Canada, pentru a studia infertilitatea masculină, iar când s-a întors, niște colegi au convins-o să se înscrie la masteratul de biofizică și tehnologii celulare, singurul recunoscut internațional la vremea aceea, din cadrul Universității „Carol Davila”. Atunci i s-a deschis orizontul legat de terapiile laser în medicină, care începuseră să fie folosite în acest sens prin anii ’70, pentru leziuni ale colului uterin.
„Am avut încredere în laser de la început”
Prin 2014, la MedLife, a aflat despre FOTONA, un brand renumit internațional, care folosea deja laserul în obstetrică-ginecologie de peste 20 de ani. Ce îi diferențiază de alte companii e că au atras cercetători din toată lumea pentru a face studii pe țesuturi, azi au un centru de formare și multe categorii de lasere.
„FOTONA a vrut să aibă excelență”, spune Dr. Vasilescu, iar pe ea asta a atras-o. „M-am gândit că aș putea folosi tehnologii noi, or la noi nu se știa nimic despre asta.”
A plecat la cursuri în Slovenia și ulterior a obținut multiple alte competențe în folosirea lui, iar azi este trainer oficial FOTONA la nivel mondial și singurul din România. În 2015, MedLife a și achiziționat un laser pentru OG, al doilea din țară la momentul acela. Inclusiv astăzi, sunt doar câteva în toată țara.
„Laserul acesta se bazează pe efectul foto-termic: emite radiație optică, care la nivelul țesutului se transformă în căldură”, explică Dr. Vasilescu. „Are impact asupra epiteliului și țesutului conjunctiv și face regenerare tisulară, iar pe noi asta ne interesează.” E folosit în multe situații, de la excizarea unor leziuni pe col, la infecții vaginale, prolaps (are loc atunci când sistemul de susținere al pelvisului feminin își pierde integritatea și permite organelor să își schimbe poziția normală), atrofie genitală de menopauză și, foarte mult, în incontinența urinară.
Medicul le explică pacientelor că „nu e operație ce facem noi, ci regenerare”. Femeia vine pentru o ședință și pleacă imediat după. Nu doare nimic, iar dacă există un minim disconfort în zona vulvei, se folosește o cremă anestezică.
Pentru incontinența urinară, de exemplu, o afecțiune cu care mii de femei se confruntă, dar despre care prea puține vorbesc și cer ajutorul, e nevoie de trei ședințe, la interval de trei-patru săptămâni (adică exact intervalul necesar pentru refacerea colagenului), apoi una la șase luni și ulterior una pe an. Alternativa ar fi operația, dar nici ea nu garantează reușita.
O ședință costă în jur de 2.000 de lei, iar costul nu este acoperit de asigurarea publică de sănătate, deși în Europa sunt țări care decontează procedura pentru tratamentul incontinenței. „Da, laserul e scump, dar comparativ cu ce face și cu costul operațiilor, cred că e avantajos.”
Inițial i-a fost greu să aducă paciente în cabinet pentru astfel de proceduri. Apoi s-au adus una pe alta; de la câteva pe lună a ajuns și la trei-patru într-o zi.
„Nu sunt de acord cu medicina prinsă din zbor”
Ca un specialist care toată viața și-a îmbogățit cunoștințele și competențele, n-a înțeles niciodată cum și de ce ar trebui „să furi meserie”. De aceea, printre multiple și complexe proceduri, le-a ținut un curs și câtorva colegi din clinică.
Dincolo de tehnologie, ce o bucură pe Dr. Vasilescu e că reușește să creeze o conexiune cu pacientele. Consultația se prelungește de multe ori, pentru că insistă să le vadă în ansamblu și le învață să ceară explicații și documentele medicale oriunde merg.
„Trebuie să știți întotdeauna ce vi se întâmplă”, le spune. „De ce vă operează? De ce iese uterul din vagin? [n.r.: în cazul prolapsului]. De ce pierd urină?” Asta face un medic bun. Plus educație și prevenție.
O zi pe săptămână, în weekend, merge și la o clinică mică, din Găești. Face asta de nouă ani și, deși a obosit, simte că a putut ajuta multe femei. „Vin fete de 16 ani, gravide, târziu în sarcină, care nu știu ce analize să facă, nu înțeleg nimic”, spune ea. Pentru ele, e „doamna care vine de la București”.
Ce o îngrijorează în mod special sunt infecția cu HPV și cancerul de col, care a început să fie o mare problemă, inclusiv la femei tinere. Și-a creat și o bază de date cu pacientele cu răni pe col și, dacă în ultimii doi ani nu au venit pentru testul Babeș Papanicolau și o genotipare HPV, le sună.
Încearcă să le explice că sunt considerate vindecate dacă trei ani la rând virusul e nedetectabil la genotipare, deși a avut surprize să reapară și după cinci ani. Și să le facă să conștientizeze că o viață dezordonată, lipsa de somn, stresul și fumatul cresc considerabil riscul de îmbolnăvire. „Nicio fumătoare nu scapă de HPV”, spune categoric Dr. Vasilescu, „pentru că scade foarte mult imunitatea la nivelul mucoasei”.
„Cred că în toți anii ăștia am contribuit puțin la educația pacientelor, la a le face mai conștiente de corpul lor și de ce li se întâmplă”, reflectează medicul. Recunoaște, însă, că e timpul să aibă grijă mai multă și de ea. De vreo doi ani a renunțat la cursurile pe care le ținea la facultate, dar în continuare merge la congrese, se implică în studii și protocoale și de abia așteaptă să vină cel de-al doilea laser, de ultimă generație.
***
Articolul face parte din campania „Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.
Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România
Articol susținut de MedLife
