​„Încredere“ este cuvântul-cheie în cabinetul medicului primar pediatru Alina Fanea, din cadrul Spitalului de Pediatrie MedLife. Încrederea copilului-pacient că „doamna doctor“ n-o să-i facă niciun rău și că-l va înțelege atunci când plânge și nu vrea să fie atins. Încrederea părintelui că dr. Fanea va face mereu ceea ce e în beneficiul maxim al copilului și că recomandările de tratament se bazează pe cele mai noi recomandări în domeniu. Încrederea medicului că, la plecarea din cabinet, sfaturile îi vor fi urmate și că pacientul revine de câte ori e nevoie, an de an, ca să-l poată vedea cum crește. „E minunat când văd ce frumos au crescut copiii care vin la mine de la numai câteva luni.“

Dr. Fanea Alina, Spitalul de Pediatrie MedLifeFoto: MedLife

Dr. Alina Fanea este unul dintre acei medici care nu se imaginează făcând nimic altceva și care nu ar schimba niciodată domeniul. În copilărie, trata păpuși cu o seringă adevărată pe care o primise de la Moș Crăciun. Cel mai frumos cadou al copilăriei, pentru că era fascinată de seringi. Seringa aceasta era din sticlă și metal, așa cum se foloseau la vremea aceea și cum văzuse la verișoarele ei mai mari de la Liceul sanitar. „Dacă îți place să tratezi păpuși, ai putea să te faci medic“, i-au spus părinții, care nu aveau nicio legătură cu domeniul medical. De altfel, dr. Alina Fanea a devenit primul medic din familia ei. Iar fiica ei, care este în clasa a VI-a, pare că-i moștenește pasiunea: este olimpică națională la Biologie.

„Aș fi ales orice specialitate adresată copiilor“

Nu a fost o surpriză pentru nimeni când, după finalizarea liceului cu profil de chimie-biologie, a intrat la Facultatea de Medicină din cadrul Universtății de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București. I-a luat puțin să-și dea seama, după ce a trecut prin toate stagiile din timpul facultății, că-și dorește să urmeze o specialitate adresată copiilor. „Aș fi ales orice specialitate adresată copiilor: pediatrie, neurologie pediatrică, psihiatrie, orice, dar să fie pentru copii. Am avut noroc să pot să aleg chiar pediatria, care era în topul opțiunilor mele.“

Modelul de medic pediatru pe care și astăzi îl urmează este profesorul doctor Eugen Pascal Ciofu (1938-2013), pe care l-a cunoscut în timpul stagiului de Pediatrie, la Spitalul Grigore Alexandrescu. „Domnul profesor Ciofu era un spectacol, iar cursurile dumnealui, la fel. Eram fascinați, noi, studenții, de felul în care se purta cu copiii, interacționa atât de frumos și cobora atât de natural la nivelul lor...“, spune medicul Alina Fanea.

Cazurile care au impresionat-o cel mai mult: „La Fundeni, plecam plângând acasă în fiecare zi“

Chiar dacă uneori îi e greu, pentru că întâlnește cazuri mai grave, care o afectează, dr. Alina Fanea ar alege aceeași specialitate dacă ar lua-o acum de la capăt. „Sunt copii cu care am interacționat de-a lungul timpului și la care mă gândesc uneori. Din păcate, despre unii mă întreb chiar dacă mai există. De altfel, cazurile grele, cu boli mai grave îți rămân cel mai puternic întipărite în minte. Poate și pentru că un caz grav nu stă în spital doar o zi-două. Cu cei pe care îi vezi zile la rând nu ai cum să nu te împrietenești.“

Dintre cazurile care au impresionat-o cel mai mult, îi amintește pe copiii cu HIV/SIDA pe care i-a cunoscut în timpul unui stagiu de Boli Infecțioase. „Îmi aduc aminte de un băiețel tare simpatic și dezghețat care nu avea familie, practic acolo creștea. Ei primeau tot felul de donații, iar acest băiețel avea niște mărgele albastre. Și într-o zi mi-a zis: «Ți le dau ție, sunt pentru tine». A tot insistat, nu s-a lăsat până nu le-am luat. Le am și acum. Într-o altă zi, când mă pregăteam să plec, m-a întrebat dacă nu îl iau și pe el la mine acasă. Mi se rupea sufletul. Mă gândesc și acum la el din când în când, boala lui era destul de gravă, nu știu dacă mai trăiește. Avea 7-8 ani, Carol B. îl chema. Stătea într-un centru din Singureni, unde erau copii cu probleme, și când problemele se acutizau erau internați la «Victor Babeș», iar noi acolo îi cunoșteam.“

Însă de departe cel mai greu i-a fost stagiul de oncologie, la Institutul Clinic Fundeni, în secția de leucemii. „Cam trei luni, cât a durat stagiul, plecam plângând acasă în fiecare zi.“

Cazurile fericite, cele ale copiilor pe care îi vede an după an la Spitalul de Pediatrie MedLife, la controale de rutină, la vaccinuri, sunt cele care o încarcă cu energia de a merge mai departe. „E minunat când văd ce frumos au crescut copiii care vin la mine de la numai câteva luni.“

„Pediatrul bun comunică sincer și cald și cu copilul, și cu părintele“

O relație sănătoasă și pe termen lung, așa cum trebuie să existe între copil și medicul lui pediatru, se construiește încă de la primele vizite. „Contează foarte mult interacțiunea pe care o ai cu pacientul și cu aparținătorul chiar de la început. Dacă discuția se desfășoară pe un ton rece și cu multe contraargumente nu e bine. Dacă pacientul are încredere în tine, ca medic, alta e comunicarea, chiar se simte. Copiii care vin de mai multe ori la mine și părinții lor sunt ca parte din familie. De altfel, cred că pediatrul bun este cel care nu doar că rezolvă problema copilului, dar și comunică sincer și cald atât cu copilul, cât și cu părintele.“

De altfel, calitatea de bun comunicator cu copilul și cu familia nu se învață, ține foarte mult de personalitatea medicului, consideră dr. Alina Fanea. Când părinții vin cu deschidere și relaxare, comunicarea cu ei e ușoară. Însă în multe cazuri, vin mame speriate de simptomele copilului, vor un anumit tratament, vor doar ca medicul să le confirme un anumit diagnostic suspectat de ele, vor o anumită analiză specifică. „În astfel de situații, interacțiunea este mai dificilă. Însă dacă reușești să vezi copilul și să-i expui mamei cu argumente de ce e bine să facem așa cum consider eu, și nu altfel, ne înțelegem.“

Faptul că, de multe ori, părinții vin foarte bine informați îi este de ajutor medicului. Dacă în urmă cu câțiva ani trebuia să explice mereu că nu orice febră înseamnă antibiotic și că nu se fac aerosoli la orice viroză, în prezent mamele știu deja aceste lucruri.

„E important, ca medic, să-ți accepți limitele“

Ca să fii un pediatru bun, trebuie să ai lângă tine colegi buni de alte specialități medicale. „E important, ca medic, să-ți accepți limitele. Chiar dacă uneori e frustrant, sunt lucruri pe care nu poți să le faci singur și trebuie să știi că poți să ai o comunicare bună cu colegii, să ai pe cine să întrebi dacă ai un dubiu, dacă nu știi ceva, dacă mai vrei o părere. Suntem fericiți aici, la MedLife, că avem toate specialitățile pediatrice într-un singur loc. E foarte bine când poți să redirecționezi pacientul și eventual se și întoarce cu ce i s-a spus de la ORL, de la chirurgie, de la ecografie, și poți să iei o decizie. Altfel, e greu dacă îl vezi azi și se întoarce peste o săptămână cu ecografia.“

Educația continuă este încă un punct esențial pe lista calităților unui pediatru bun. Domeniul evoluează continuu, la fel ca multe alte zone din medicină: se schimbă ghidurile terapeutice, mai apar tratamente noi, studii noi care demonstrează ineficiența unor tratamente existente, vaccinuri noi. De altfel, de la cel mai recent Congres European de Boli Infecțioase pediatrice, dr. Alina Fanea s-a întors cu informații despre un nou vaccin antipneumococic, cu peste 20 de valențe, prin comparație cu cel de acum, cu doar 13 valențe.

„La aceste congrese aflăm și despre cazuri clinice foarte interesante. De exemplu, la Congresul de la Lisabona de la care m-am întors recent, o doamnă doctor din Italia a prezentat un caz pe care l-a numit „coșmarul meningitei recurente.” Era vorba despre un copil care a făcut de trei ori meningită și nu se știa de ce. În cele din urmă, și-au dat seama că era de la o căzătură neglijată, care provocase o fisură la nivel de sinusuri, iar acolo se acumula lichid.“

„Școalaׅ“ de mamă

De multe ori, părinții îi adresează întrebări la care răspunsurile nu se găsesc nici în cărțile de medicină, nici la congresele de specialitate. Însă „școala“ de mamă o ajută foarte mult. „De multe ori, avem mămici de nou-născuți care vin și ne întreabă lucruri pe care nu le găsești scrise în carte, nu te învață nicăieri cum să consolezi un copil, de ce plânge, de ce nu doarme. De multe ori te raportezi la experiență, că aceste lucruri nu sunt scrise în carțile de pediatrie. Sau mă întreabă cum se prepară laptele praf, cum se dizolvă antibioticul. Tot din experiență le răspund.“

Chiar dacă unele zile sunt mai dificile, mai încărcate și îi e greu să se detașeze, medicul Alina Fanea tot la pediatrie s-ar întoarce mereu. În plus, se bucură că fetița sa, olimpică națională la biologie, vrea să-i meargă pe urme și să aleagă tot vocația de medic pediatru. „O văd entuziasmată, vine și mă întreabă, căutăm în cărți și citim împreună. Mă bucur că îi place, dar nu aș vrea să studieze ceva doar pentru că așa i-am zis eu. Și eu am făcut Medicina pentru că așa am vrut eu. Părinții mi-au dat o direcție, dar dorința de a fi medic a fost a mea dintotdeauna“.

***

Articolul face parte din campania “Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.

Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.

„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.

Articol susținut de MedLife