Dr. Cornel Lungu este medic primar cu competență în ecografie generală la Hyperclinica MedLife Grivița. Deși în copilărie visa că va ajunge pilot de elicopter, la finalul liceului a virat brusc spre Medicină, decizie care s-a dovedit de bun augur. Acum, la 40 de ani distanță, se declară îndrăgostit de meseria pe care o practică și, în special, de ecografie, ca tehnică de investigație. Are în palmares câteva inovații și premiere și, chiar dacă nu pilotează elicoptere, „conduce” un ecograf 4D ultraperformant, aflat în top 5 în întreaga lume. Cu ajutorul lui, și pe baza studiilor continue și a experienței acumulate, poate pune diagnostice precise. Își întâmpină pacienții cu o vorbă bună și îi destinde cu o glumă atunci când îi vede anxioși, pentru că știe cât de important e pentru ei să primească de la medic nu doar un diagnostic corect, ci și empatie.

Dr. Cornel LunguFoto: MedLife

Dr. Lungu era elev în clasa a XII-a la un liceu din Câmpulung (Argeș), când visa să devină pilot de elicopter sau inginer. O notă de 4 luată la Matematică l-a făcut să-și mute gândul de la inginerie și să cocheteze cu ideea de a face Medicină. S-a pregătit pentru examen, l-a luat și a devenit student al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. La terminarea facultății, a fost repartizat la Timișoara, unde a lucrat câteva luni ca stagiar. S-a întors ulterior în Argeș, a dat examen de specialist în medicină de familie și apoi de medic primar. Interesul pentru domeniul tehnic l-a urmat însă în toți acești ani, așa că în 1996 a dat examen de competență în ecografie, iar din acel moment, ecograful a devenit marea pasiune.

Fascinația pentru imaginile perfecte din interiorul organismului

„Ecografia este un domeniu spectaculos. Aparent, pe măsură ce au apărut atât de multe metode noi de imagistică, evoluția ecografiei ar fi trebuit să se stopeze. Însă nu a fost așa, mai mult, continuă să apară lucruri noi. Gândiți-vă că ecografia inițială era un grafic pe care îl interpretai și vedeai dacă există sau nu în zona analizată un obstacol, cum ar fi un nodul. Acum, aparatele au evoluat atât de mult, atât în construcția sondelor, cât și în domeniul softurilor, încât astăzi am ajuns la imaginile perfecte din ecografia 4D, cum sunt cele din sarcină, unde vedem fătul foarte clar, inclusiv cu trăsăturile lui”, explică medicul.

La fel de fascinant i se pare faptul că aparatele moderne, cum este cel pe care lucrează, îi permit să vadă clar și să pună diagnosticul corect fără ca pacientul să fie supus altor investigații, invazive. „Datorită evoluției softurilor, am ajuns să vedem cu ecograful lucruri foarte mici, despre care până acum doar știam că există. Sunt puține cazurile în care e nevoie să trimit un pacient spre o altă metodă imagistică, pentru că aparatul mă ajută să pun diagnostic clar sau să exclud anumite diagnostice. E extraordinar când pacienții află, după ecografie, că nu e nevoie să se opereze.“

„Înlocuim cu elastografie puncția hepatică“

O altă ramură a ecografiei care îl fascinează este elastografia. „E o aplicație a ecografiei fără de care nu se mai poate în ziua de azi, cu ajutorul căreia vedem gradul de duritate al unui țesut în comparație cu cele ale țesuturilor din jur. Și aceasta a evoluat mult, înainte era o elastografie calitativă care colora nodulul respectiv într-o anumită culoare și tu puteai să vezi dacă e mai degrabă benign sau malign. Astăzi, măsori concret și obții mult mai multe date. Elastografia a pornit de la sân și de la tiroidă, dar acum am ajuns să înlocuim cu elastografie puncția hepatică”.

Medicina de familie practicată îl ajută în diagnosticare și în comunicarea cu pacienții

Ca orice domeniu tehnic, și ecografia se află încă în plină expansiune, iar medicii trebuie să se informeze și să se formeze permanent pentru a beneficia de inovații. Dr. Lungu spune că sunt esențiale studiul permanent și participarea la congrese pentru aflarea noutăților. Spre exemplu, la următorul congres al Societății Europene de Ecografie se va discuta în mare parte despre introducerea inteligenței artificiale în ecografie, acesta fiind următorul pas în ceea ce privește evoluția domeniului.

Faptul că a fost medic de familie timp de 7 ani îl ajută atât în înțelegerea afecțiunii sau diagnosticarea pacientului, cât și în îndrumarea lui. „Această experiență este un mare avantaj pentru mine și pentru pacient, pentru că nu mă rezum la a-i da un simplu rezultat și a-l trimite la specialist. Știu să îi fac o anamneză, să văd contextul clinic și evoluția în timp a lucrurilor. De multe ori, am reușit să văd ecografic anumite lucruri știind contextul clinic și aflând semne indirecte de la pacient.”

Dincolo de rigurozitatea în explorarea imagistică și de capacitatea de a pune diagnostice clare, medicul acordă mare importanță comunicării cu pacienții, îndelung exersată în timpul anilor în care a făcut medicină de familie. „Eu sunt o fire optimistă și încerc să insuflu același lucru fiecărui pacient. Nu funcționează la toți aceeași rețetă, nu toți răspund la o glumă sau se destind cu o vorbă bună. Trebuie să găsești o cale să te adaptezi fiecăruia și să îi comunici ceea ce vezi pe înțelesul lui. Mai devreme sau mai târziu și eu, medicul, ajung pacient, și știu cum vreau să se poarte un specialist cu mine, așa că mă port la fel, atât uman, cât și medical, cu pacienții mei.”

Atributele unui medic bun și cea mai prețioasă lecție despre limite: "Cel mai rău este să crezi că le știi pe toate”

Ce înseamnă pentru dr. Cornel Lungu un medic bun în domeniul ecografiei? „Este un medic bine pregătit profesional, în primul rând. E dispus să învețe permanent, să se adapteze continuu și să fie la curent cu noutățile, pentru că abordările se tot schimbă. Spre exemplu, pietrele la fiere. Înainte, se operau obligatoriu. Acum, discuția este nuanțată. De asemenea, un medic bun trebuie să aibă chemare. Medicina nu se poate face în silă sau pentru bani. Dacă o faci așa, se vede în reacția pacienților. Nu în ultimul rând, un medic bun trebuie să dea tot timpul ce e mai bun din el, dar să știe și să lucreze în echipă, să ceară îndrumare sau păreri când nu e sigur de ceva și să fie conștient atât de limitele lui, cât și de limitele aparatului. Cel mai rău este să crezi că le știi pe toate și să excluzi, arogant, orice colaborare”, spune el.

A învățat pe propria piele ce înseamnă limitele în medicină cu 20 de ani în urmă, când mama i-a fost diagnosticată cu metastază, iar medicii nu au reușit să identifice sursa primară a cancerului. Pentru dr. Lungu, acesta a fost un moment de poticnire, în care, pentru că nici el nu a reușit să găsească problema mamei, a fost tentat să se lase de meserie. „Metastaza a fost găsită absolut întâmplător, a fost confirmată de trei laboratoare diferite, dar nu găseam tumora de la care a plecat. A venit la mine să o investighez, am făcut tot ce puteam pe partea de ecografie și nu am găsit nimic. În momentul acela, mi-am zis că mai bine m-aș lăsa de ecografie că, iată, nu pot să o diagnostichez corect pe propria mamă. Am mers mai departe cu investigațiile, RMN, CT și, surpriză, nici acolo nu a găsit nimeni nimic. Am mers inclusiv la spital să mă asigur că proba dusă la laboratoare a fost a ei, și nu încurcată. Formațiunea analizată indica un cancer agresiv, mama a fost operată, a urmat trei ture de chimioterapie și radioterapie. Acum, la 20 de ani distanță, este bine, sănătoasă, are 87 de ani, iar eu am încadrat povestea la capitolul minuni pentru că nici acum nu știu ce a fost acolo. A fost limita mea și a celorlalți medici? Au fost limitele aparatelor? Nu se știe!”

Premiere în medicină

Dincolo de satisfacțiile profesionale de zi cu zi, prilejuite de diagnostice corecte, care pot uneori opri investigații invazive sau chiar operații inutile, dr. Lungu are și alte satisfacții academice, datorită unor inovații sau premiere în domeniul medicinei.

În anii ’90, a fost primul medic din România care, la un congres național, a vorbit despre un tip nou de ecografie, numit imaginea armonică. În anii 2000, a fost primul care a realizat în țară o ecografie laparoscopică (în timpul operațiilor laparoscopice), despre care a și scris o lucrare și, ulterior, o carte, alături de un coleg.

În 2015, a adus în România o tehnică pe care a învățat-o în China, de distrugere a tumorilor cu fascicule de ultrasunete. Aparatul fusese achiziționat tot din China, de o clinică privată. Un an mai târziu, a început să facă în țară, pentru prima dată, așa-numita ecoterapie, adică arderea nodulilor benigni de tiroidă și de sân. În peste 4 ani, a tratat câteva sute de pacienți cu această metodă, care acum e folosită pe scară largă cu precădere pentru tratamente la nivelul venelor.

La final de zi, dr. Cornel Lungu își încarcă bateriile în sânul familiei, alături de soție, care este tot medic, și de labradorul Bruno, mare amator de plimbări în natură. Fiica medicului este economist în Etiopia, iar băiatul este medic în Germania. I-ar vrea mai aproape pe amândoi, însă le acceptă deciziile și se bucură că le merge bine. Când copiii erau mici, dr. Lungu a avut oportunitatea de a munci, pentru început șase luni pe an, în străinătate. Deși i-a surâs ideea, pentru că ar fi putut face încă de atunci medicină la un alt nivel într-o țară cu un sistem mult mai dezvoltat, a renunțat la această șansă de dragul familiei. Băiatul, care era în gimnaziu atunci, l-a întrebat: „Adică șase luni pe an eu să nu am tată?”- iar această replică l-a făcut pe medic să-și continue cariera în România, alături de familie.

***

Articolul face parte din campania Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.

Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.

„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.

Articol susținut de MedLife