Simptomele frecvente generate de Omicron sunt congestia nazală, strănut, răgușeală, durere în gât, durere de cap, febră cu sau fără frison, oboseală, tuse persistentă, iar la copii apar frecvent simptome digestive de tip greață, vomă, scaune diareice, spune dr. Raluca Bidiga, medic pediatru la Spitalul de Pediatrie MedLife. Omicron nu are “afinitate” pentru copii, dar un cumul de factori a dus la o explozie de cazuri, inclusiv la copii.
Omicron afectează într-un număr mare copiii. Se știe de ce?
Omicron este o tulpină a virusului SARS-CoV-2 cu transmisibilitate crescută, de aceea infectează un număr mult mai mare de persoane, inclusiv copiii. Nu are neapărat “afinitate” pentru copii, dar în prezent un cumul de factori a dus la o explozie de cazuri, inclusiv în rândul copiilor. Vorbim de factori ce țin pe de-o parte de virus, care e caracterizat printr-o contagiozitate crescută și prin semne nespecifice ale infecției, care fac ca aceasta să nu fie recunoscută din stadii incipiente. Pe altă parte, contactele mai numeroase, în contextul în care s-au menținut deschise colectivitățile și copiii interacționează între ei, păstrând mai greu distanțarea, au contribuit la o răspândire accelerată a virusului.
Când se recomandă să fie testați copiii și ce facem dacă rezultatul testului este pozitiv?
Conform definiției de caz actuale, testarea se indică oricărei persoane ce prezintă cel puțin unul din următoarele semne: febră, tuse, respirație accelerată sau cu efort, manifestări gastrointestinale ca vărsături sau diaree. Sigur că aceste simptome sunt similare în numeroase afecțiuni acute la copil, inclusiv viroze de sezon și de multe ori e greu de delimitat tipul de virus doar pe baza simptomatologiei, de aceea este recomandată testarea. Pe de altă parte, un copil în colectivitate poate prezenta numeroase episoade cu simptome similare și de multe ori, după mai multe astfel de “răceli”, părinții renunță uneori să mai testeze, mai ales dacă semnele sunt ușoare.
În cazul unui rezultat pozitiv la un test rapid COVID efectuat la domiciliu este necesară confirmarea prin test RT-PCR sau test antigen realizat la un laborator acreditat. În cazul testelor pozitive efectuate de laboratoare, se izolează persoana (adult sau copil) la domiciliu și se ia legătura cu medicul care cunoaște istoricul și particularitățile/afecțiuni cronice ale persoanei pozitive (medic de familie sau medic pediatru). Există situații particulare, cum ar fi vârsta foarte mică, sub 3 luni, sau copii cu imunodepresii congenitale sau cu boli preexistente, la care este necesară evaluarea medicală chiar și în lipsa simptomelor.
Ce simptome sunt frecvente la copii în cazul infecției COVID-19?
Semnele infecției COVID-19 la copil sunt nespecifice, întâlnite în numeroase alte afecțiuni virale și din păcate, nu avem indicatori specifici pentru evoluția nefavorabilă. Altfel spus, nu putem anticipa de la primele semne dacă un copil va evolua nefavorabil. Printre semnele mai frecvente generate de noua tulpină a virusului avem congestia nazală, strănut, răgușeală, durere în gât, durere de cap, febră cu/fără frison, oboseală, tuse persistentă, iar la copii se întâlnesc frecvent și simptome digestive de tip greață, vomă, scaune diareice.
Cum le tratăm?
Un copil anterior sănătos va primi în general tratament simptomatic (decongestionante nazale, medicamente pentru controlul febrei, recomandări de hidratare și odihnă). Deocamdată nu există un tratament etiologic, iar administrarea pe scară largă de antibiotice/antivirale/cortizon, practică relativ frecventă în prezent și bazată în special pe sentimentul de frică, are consecințe nefaste pentru evoluția ulterioară la nivelul comunităților.
Când ar trebui să ne îngrijorăm și să apelăm la un serviciu de urgență sau la internare în spital?
Sunt câteva semnale de alarmă care indică necesitatea unui consult de specialitate: starea generală proastă (copilul este somnolent, apatic, nu poate fi trezit din somn sau zace), imposibilitatea hidratării orale (refuză să mănânce sau să bea sau varsă orice mănâncă), apariția unor erupții cutanate extinse, respirația accelerată sau zgomotoasă, tusea foarte frecventă care împiedică alimentația sau vorbirea. Toate acestea ne vor îndrepta către un consult medical, iar în funcție de evaluarea medicului se decide necesitatea internării sau continuarea supravegherii la domiciliu.
În prezent, aproape în orice casă există un pulsoximetru pentru măsurarea saturației în oxigen doar că, de multe ori, la sugari sau copiii mici aceste aparate folosite la domiciliu pot da erori și e necesară interpretarea coroborând observația clinică.
În ce cazuri se recomandă evaluarea post COVID-19 a copiilor?
Evaluarea post-COVID este necesară, în special, pentru copiii cu boli preexistente, pentru cei care au necesitat oxigenoterapie sau pentru cei cu simptome reziduale. De asemenea, și pentru copiii care practică o activitate fizică intensă și susținută (sport de performanță) se recomandă o evaluare medicală după ce au trecut prin infecția cu virusul SARS-CoV-2.
***
Articol suținut de MedLife, o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.
Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.
Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelegem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.
3
2
