​Infecția COVID în cele mai multe cazuri nu atinge inima. Formele ușoare se manifestă predominant ca infecție virală respiratorie sau digestivă, care de cele mai multe ori are o evoluție care începe să fie cunoscută și previzibilă. Pacientul necesită izolare pentru 2 săptămâni (perioada în care este contagios), monitorizare riguroasă a temperaturii, saturației în Oxigen, hidratare. Afectarea cardiacă se descoperă întâmplător, la analize sau când sunt simptome cardiace certe, spune dr. Corina Popa, medic specialist cardiologie, MedLife Berceni.

Dr. Corina PopFoto: Hotnews

În strânsă colaborare cu medicul de familie, evoluția este favorabilă. E adevărat, pot fi sechele care să persiste luni de zile, fiecare având o evoluție individualizată, însă fără repercusiuni asupra vieții de zi cu zi (oboseală, lipsa gustului, mirosului, amețeli, etc).

Cum se descoperă afectarea cardiacă în cazul COVID?

Dr. Corina Popa: Atingerea cardiacă în cazul COVID poate fi o descoperire întâmplătoare, la pacientul care nu prezintă simptome cardiace. Este cazul bolnavilor mai gravi care necesită evaluare medicală la spital pentru dificultăți de respirație, febră persistentă, scăderea saturației în Oxigen sau alte motive noncardiace.

Afectarea cardiacă se descoperă la analize: modificări ale electrocardiogramei, modificare imagistică - radiologică, CT cu descriere de lichid pericardic, mărirea inimii sau modificări de laborator - Troponina I (un marker de afectare a mușchiului cardiac); Ddimeri (markeri de inflamație, dar pot demasca o tromboza arterială sau venoasă).

A treia categorie este a pacienților cu simptome cardiace certe: dificultate de respirație (în general simptom ce poate fi cauzat de infecția pulmonară și starea de rău) la efort sau repaus și durere în piept, palpitații. Acești pacienți se adresează Serviciului de Ambulanță și, ulterior, cu ajutorul investigațiilor făcute în spital pot fi diagnosticați cu miocardită, pericardită, infarct miocardic, embolie pulmonară, etc.

Se recomandă consult cardiologic tuturor persoanelor care au trecut prin infecția COVID-19 sau doar celor care prezintă anumite simptome post-infecție?

Dr. Corina Popa: Nu există o standardizare a recomandărilor de evaluare post-COVID. Nu poți opri un pacient care dorește evaluare cardiologică să fie investigat și este importantă investigarea în primul rând pentru a cupa anxietatea. Pacienții cu forme ușoare de boală, fără afectare cardiovasculară, asimptomatici și fără sechele nu necesită obligatoriu o evaluare, dacă sunt tineri și fără comorbidități.

Însă, contextul actual de panică, înainte de contactarea bolii sau vaccinare, imediat după vaccinare sau după boală face cumva să devină prioritară o evaluare cu un specialist pentru a primi informații corecte și a fi evaluați corespunzător. Dacă pacientul simte nevoia de o confirmare, este mai bine ca această evaluare să existe.

După trecerea prin boală, sunt pacienți care spun că au palpitații. Ce sunt palpitațiile? De ce apar?

Dr. Corina Popa: Palpitațiile sunt de fapt o percepție individuală a unor modificări în ritmul inimii. Ele pot să existe cu adevărat când se vizualizează pe electrocardiogramă. Pot să fie doar o senzație care pare foarte reală și pe electrocardiogramă să nu fie nicio modificare.

Dacă există cu adevărat, se evidențiază electrocardiografic prin: creșterea ritmului inimii, bătăi în plus, venite mai repede cu modificarea ritmului normal regulat (pacientul putând percepe bătaia mai rapidă sau pauza mai lungă postbătaie).

Aritmiile au multe cauze: infecția, inflamația și febra sunt cauze de accelerare a ritmului și determină tahicardie (EKG) pacientul percepând anxietate, neliniște, bătăi în gât rapide, etc. Lipsa de hidratare corespunzătoare, transpirațiile excesive pot duce la scăderea tensiunii arteriale, mai ales la ridicarea bruscă în picioare, creșterea pulsului și resimțirea de palpitații. Tulburări hidroelectrolitice (scăderea magneziului, potasiului seric) au drept cauză aritmii.

Ne puteam da seama când apar de la anxietate sau când sunt semne ale unei probleme cardiace?

Dr. Corina Popa: Anxietatea poate fi cauza principală a palpitațiilor, în special la persoane tinere, fără comorbidități sau afectare cardiovasculară. Însă întotdeauna anxietatea este un diagnostic de excludere. Resimțirea palpitațiilor impune un consult cardiologic, evaluarea unor analize de laborator, alte investigații pentru excluderea unor posibile afecțiuni care pot cauza palpitații.

Care sunt investigațiile recomandate în caz de palpitații?

Dr. Corina Popa: Evaluarea include obligatoriu examen clinic cu anamneză riguroasă (descriere simptome, identificarea unei posibile cauze extracardiace: consumul în exces de cafea, cola, ceai negru, deprivarea de somn, febra, afecțiune tiroidiană, sângerare menstruală abundentă cu anemie secundară, etc). Efectuarea electrocardiogramei este importantă la fiecare examen cardiologic.

Dacă palpitațiile există, ele se regăsesc pe înregistrarea electrocardiogramei și atunci le identificăm ca tulburări de ritm sau de conducere (ritmuri rapide sau lente, extrasistole atriale sau ventriculare, blocuri sau pauze sinusale). Dacă în momentul prezentării la medic, pacientul nu are simptome, electrocardiograma poate fi normală. În acest caz, pentru documentarea aritmiei este necesară înregistrarea continuă a ECG:24-48 de ore și foarte utilă evaluarea în accesul de palpitații.

Surprinderea tulburărilor de conducere la un pacient impune continuarea investigațiilor: evaluare ecocardiografică transtoracică care va evidenția dacă există sau nu modificări de structură cardiacă: pereți ventriculari mai groși, dilatare cardiacă, modificări valvulare, etc. În absența modificărilor structurale cardiace, de multe ori aritmiile nu pun viața pacientului în pericol. Devine importantă evaluarea la efort, în funcție de situație dacă aceasta se agravează. În condiții speciale, când se diagnostichează o aritmie se îndrumă pacientul către consult aritmologic de specialitate. Aritmologia este o supraspecializare cardiologica care se ocupă de diagnosticul și tratamentul aritmiilor.

Există și posibilitatea ca pacientul să resimtă palpitații care să nu existe: ECG este normal. În acest caz, simptomele se pot datora unui reflux gastroesofagian, unor probleme tiroidiene și posibil anxietății.

Câteva sfaturi utile pentru persoanele care au palpitații:

  • Evitarea consumului de neuroexcitante (cafea în exces, ceai negru, ceai verde)!
  • Interzis fumatul!
  • Hidratare adecvată
  • Exerciții fizice moderate, progresive pentru a avea o capacitate bună de efort
  • Relaxare mentală prin muzică sau alternative de câte ori există posibilitate
  • Alimentație echilibrată, mese regulate
  • Igiena somnului.

Aceste recomandări ar însemna un stil de viață echilibrat. Cuparea anxietății și, nu în ultimul rând, consult cardiologic, dacă simptomele sunt severe sau persistă.

***

Articol suținut de MedLife, o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.

Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.

Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelegem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.